Metodele prin care 20 poliţişti rutieri din Sibiu luau mită de la şoferi. Sunt judecaţi pentru 191 infracţiuni
0
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a trimis în judecată dosarul în care zeci de agenţi de circulaţie din Sibiu, din cadrul Biroul de Drumuri Naţionale şi Europene al Serviciul Rutier, sunt acuzaţi de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea infractorului.
Este vorba despre celebrul caz de corupţie în masă de la Sibiu, în care mai mulţi poliţişti „s-au mânjit” sub pretextul că aveau nevoie de bani pentru a sponsoriza echipa de fotbal a Poliţiei Sibiu.
„Buboiul” de la Poliţia Rutieră Sibiu a explodat anul trecut când dintre cei 25 de poliţişti anchetaţi, 13 au fost imediat reţinuţi. La scurt timp, 10 aveau deja să fie arestaţi preventiv, iar alţi cinci - puşi sub control judiciar.
În tot biroul nu au mai rămas decât doi angajaţi, sarcinile agenţilor anchetaţi fiind preluate de către colegi de la alte birouri.
Situaţia de la Drumuri Naţionale şi Europene - Serviciul Rutier intrase în atenţia anchetatorilor încă din 2019, când mai mulţi şoferi au început să se plângă despre cum au fost păcăliţi ca să dea mită. Informaţii s-au scurs, însă, şi din interior, de la colegi care ştiau ce se întâmplă.
Poliţiştii vizaţi au fost urmăriţi, perioadă în s-au adunat aproximativ 200 de capete de acuzare împotriva lor, din care mai bine de jumătate pentru luare de mită.
Anchetatorii sunt conştienţi că nu se va cunoaşte niciodată amploarea fenomenului infracţional de la Rutiera Sibiu. Nimeni, în afară de cei implicaţi, nu poate spune cu certitudine de când acţionau în acest mod poliţiştii şi la cât se ridică în total mita primită de-a lungul anilor.
Moduri de operare, sub pretextul sponsorizării echipei de fotbal a unităţii
Joi, 7 iulie, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, prin vocea prim-procurorului Ion Veştemean, au anunţat că s-au finalizat cercetările în acest dosar care a fost astfel trimis instanţei pentru a fi judecaţi poliţiştii vizaţi.
Cu această ocazie, şeful procurorilor sibieni a menţionat că, doar în nouă luni, cei 20 de poliţişti anchetaţi au comis 191 de infracţiuni de la luare de mită, la abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Apoi, a detaliat modalităţile ingenioase prin care reuşeau poliţiştii să-i convingă pe şoferi să dea mită, de la „măsluirea” radarului” până la intimidarea şi păcălirea conducătorilor auto.
Anchetatorii au identificat două moduri de operare dezvoltate de agenţii de circulaţie şi aplicate preponderent. Probabil într-un viitor apropiat ele vor reprezenta studiu de caz pentru studenţii de la Drept şi Poliţie.
Cert este că mita era negociabilă, suma varia între 50 şi 500 de lei, o parte din sumele obţinute mergând în buzunarul agenţilor, iar altă parte pentru sponsorizări.
Reamintim că în timpul cercetărilor, poliţiştii au motivat că recurgeau la astfel de tactici pentru a „ajuta” echipa de fotbal a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu, nicidecum pentru a se îmbogăţi.
10 poliţişti din Sibiu, arestaţi preventiv în amplul dosar de corupţie: mită pentru echipa de fotbal
MITA OBŢINUTĂ PRIN CONVINGEREA ŞOFERILOR
Aceasta era una dintre modalităţile de operare a agenţilor de circulaţie de la Sibiu, când hotărau să nu constatate abateri la regimul rutier, pe principiul: „Eşti frate cu mine, sunt frate cu tine”. Metoda era aplicată doar după ce poliţiştii erau convinşi că şoferii vor păstra „secretul”.
Radarul surprindea abaterea, dar nu o înregistra
Anchetatorii au descoperit că poliţiştii porneau radarul din dotarea autovehiculelor MAI, dar nu acţionau şi butonul de înregistrare al aparaturii. Astfel, şoferii puteau vedea abaterea surprinsă, dar nefiind memorată ulterior superiorii sau oricine ar fi dorit să verifice nu puteau să se prindă de schema concepută.
Capcana: „poliţistul îl descosea pe mituitor”
Urma etapa de legitimare a şoferilor, în care „se purtau discuţii cu acele persoane pentru a se putea trage concluzia asupra <siguranţei> în privinţa săvârşirii unor fapte de corupţie”, au mai descoperit procurorii. Practic, „poliţistul îl <descosea> pe potenţialul mituitor”, pentru a se convinge că va păstra „secretul mituirii”.
Cum erau intimidaţi şoferii
Exista în acest proces şi o etapă de intimidare, în sensul că şoferii erau speriaţi, timoraţi când aflau că au fost înregistraţi de radar, ceea ce nu era adevărat, fapt ce ar fi urmat să fie sancţionat pe măsură. Ba se insista şi pe ideea că riscă să piardă dreptul de a conduce, temporar.
„Scopul determinat era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice - măsură complementară care era apreciată de către covârşitoarea majoritate a contravenienţilor drept cea mai aspră sancţiune”, a mai explicat prim-procurorul Ion Veştemean despre cum erau determinaţi şoferii să fie de acord să dea mită.
Negocierea şi cum ajungea mita în posesia poliţiştilor
Interesant este şi modul prin care agenţii de circulaţie intrau practic în posesia mitei: mergeau la şoferi cu un clip-board în care se afla un top cu procese-verbale tipizate. Acestea aveau rolul de a ascunde sumele primite.
Mita era practic dată fie în interiorul actului anterior restituit de poliţist, fie în interiorul clip-boardului care era închis imediat, ca manevra să nu poată fi observată de alţi ochi curioşi.
Favorul
La finalul dialogului dintre agentul de circulaţie şi şoferul oprit la control, cel dintâi crea impresia că i-a făcut un favor celui din urmă, prin faptul că l-a scăpat de rigoriile legii.
Şoferul era liber apoi să părăsească zona şi pleca cu senzaţia că este extrem de norocos. Toată lumea era mulţumită de „afacere”.
Cum nu exista o înregistrare a abaterii la regimul rutier, stocată în memoria aparaturii radar, şansele ca fapta să fie descoperită, vreodată de cineva, erau minime, gândea poliţistul, în timp ce şoferul considera că a scăpat ieftin de urmările greşelilor sale. Prin urmare, „era foarte scăzut riscul de a denunţa faptele de corupţie la care a fost părtaş”, au mai concluzionat procurorii.
Împărţirea „prăzii”
În final, în maşina de poliţie sau chiar în afara ei, cum aveau să se constate în urma filajului, agenţii îşi împărţeau „prada”, după ce se finaliza întregul proces cu şoferii opriţi la control.
În cadrul acestei metode de operare se purtau discuţii de genul: „Amenda ar fi 1.200 de lei. Câte pavaje mi-ai putea pune în suma asta?”. Sau: „Ai un restaurant, câte mese aş putea să iau cu colegul meu la tine la restaurant?”, după cum a mai dezvăluit prim-procurorul Ion Veştemean informaţii din anchetă, cu alte ocazii.
MITA, PRIN PĂCĂLIREA VICTIMELOR: DENATURAREA ADEVĂRULUI
O a doua metodă principală de operare se derula în cazul în care, din diverse motive, abaterea comisă de un şofer - încălcarea regimului de viteză - ajungea să fie înregistrată de radar.
Poliţiştii erau nevoiţi să întocmească un act de sancţionare contravenţională, doar că în acest caz se ajungea la favorizarea infractorului: „În cadrul etapei de speriere sau timorare a şoferului, denaturau adevărul, comunicându-i potenţialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravenţională, dându-i-se de înţeles şoferului că i se va reţine permisul de conducere”, au mai menţionat procurorii.
Astfel, îl determinau pe şofer să fie el cel care preia iniţiativa de a-l mitui pe agentul rutier. La rândul său, poliţistul se prefăcea că se lasă convins şi întocmea actele de sancţionare. Iar în procesul verbal, trecea chiar viteza reală constatată de radar, fără ca şoferul să cunoască de fapt acest aspect. Astfel, era la final convins că a scăpat cu permisul de conducere.
Abuzul în serviciu
Anchetatorii au mai reţinut că faptele de abuz în serviciu au fost comise prin neluarea măsurilor care se impuneau în realitate faţă de şoferii care comiteau abateri.
La acest caz, pe lângă procurorul desemnat, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, au lucrat şi colegii poliţiştilor corupţi: de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu, dar şi cei din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Structura Centrală şi serviciile judeţene, Serviciul de Acţiuni Speciale Sibiu şi jandarmii de la Brigada Specială de Intervenţie „Vlad Ţepeş”.
Se încarcă comentariile...
