Ilie Carabulea, într-una din ultimele apariţii publice înainte de a fi ridicat de DNA şi apoi arestat. A primit Crucea Şaguniană de la mitropolitul Ardealului
0
Controversatul om de afaceri sibian, căruia magistraţii i-au respins recursul şi care este cercetat în continuare în stare de arest preventiv, a primit la sfârşitul anului trecut Crucea Şaguniană pentru mireni, distincţie pe care au primit-o în trecut scriitorul Andrei Pleşu sau actorul Dorel Vişan.
Una din ultimele apariţii publice ale omului de afaceri a fost la sfârşitul anului trecut, când în prezenţa unei numeroase asistenţe Ilie Carabulea, pe care luni magistraţii au decis să-l menţină în arest preventiv, a primit Crucea Şaguniană pentru mireni chiar de la IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului.
“În a treia zi de Crăciun, IPS Mitropolit Laurenţiu a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica “Naşterea Domnului” din Sibiu, iar la hram au participat vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, pr. Ilarie Benchea, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna”, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, preoţi din oraş şi împrejurimi, preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, prefectul Ovidiu Sitterli, rectorul Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, generalul Ghiţă Bârsan şi alţi oaspeţi.
Sărbătoarea s-a încheiat cu ceremonia acordării distincţiei „Crucea şaguniană pentru mireni” inginerului Ilie Carabulea, pentru sprijinul oferit de-a lungul timpului mai multor biserici din Arhiepiscopia Sibiului”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Ardealului.
Tot la sfârşitul anului trecut, Ilie Carabulea a participat şi la întâlnirea cetelor de juni de la Sălişte, unde a stat chiar în primul rând al oficialităţilor, între Horaţiu Răcuciu, primarul oraşului Sălişte, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Banciu.
Ilie Carabulea (centru) la Sălişte, între primarul oraşului Sălişte, Horaţiu Răcuciu şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Banciu
Acuzat de comitere a şase infracţiuni
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins luni recursul declarat de Ilie Carabulea, după ce Tribunalul Bucureşti a decis în cursul săptămânii trecute arestarea sa preventivă în dosarul Carpatica Asig. Omul de afaceri este acuzat de comiterea a nu mai puţin de şase infracţiuni, respectiv asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.
Potrivit DNA, ”În intervalul mai – iunie 2013, învinuitul Carabulea Ilie, învinuiţii Mîrzac Marian şi Mustăţea Radu, împreună cu alte persoane au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi.
Învinuitul Carabulea Ilie l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea A.S.F. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii A.S.F., ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.
Finanţatorul grupării infracţionale constituite, Carabulea Ilie, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian, pe Mustăţea Radu care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă. Gruparea infracţională susmenţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul A.S.F.
Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurare la care avea interese, Carabulea Ilie a dispus, în luna mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurare.
În schimbul acestor foloase, Mîrzac Marian, având calitate de membru al Consiliului de conducere al A.S.F. şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale dispuse de autoritatea susmenţionată, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul A.S.F. în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări”.
Ilie Carabulea nu se află la primul conflict cu legea. El a fost condamnat în 2012 la un an şi jumătate de închisoare cu executare pentru infracţiuni de corupţie, dar a ieşit din închisoare după doar câteva luni.
Vă mai recomandăm:
În octombrie 2010, DNA-ul descindea la Sibiu, în cel mai răsunător dosar instrumentat în ultimii ani în fosta capitală culturală europeană.
Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA
Procurorii DNA au făcut marţi 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, într-un dosar în care sunt suspectate 11 persoane de fapte de corupţie, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Adevărul“ vă prezintă cine sunt „greii“ lotului Carabulea, care au pus la cale „o numire cu cântec“ la şefia Carpatica Asig.
Procurorii anticorupţie fac, marţi, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, fiind vizate mai multe persoane suspectate de dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals şi instigare la fals. În timpul acţiunii, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost ridicat de procurorii anticorupţie. Acesta va fi şi dus la sediul DNA din Capitală pentru a fi audiat. În acelaşi dosar este urmărită penal şi soţia ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
Cotidianul local „Ziarul de Iaşi“ a publicat o investigaţie conform căreia Gigi Becali şi proprietarul Băncii Carpatica, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, ar fi fost implicaţi în acodarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi către Avicola SA Iaşi prin încălcarea unor norme bancare şi legale. Ar fi fost implicat şi un fost inspector de la BNR, actual director la ANP.
Bogaţi, celebri şi penali. Topul milionarilor români certaţi cu legea
Ce au în comun Gigi Becali, Nelu Iordache, Ilie Carabulea, Cornel Penescu sau Sorin-Ovidiu Vântu? Pe lângă banii din conturi, toţi au la activ câte o condamnare definitivă.
Se încarcă comentariile...
