Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Brăţările spiralice din aur sunt cele mai valoroase piese de tezaur recuperate de autorităţile române, în ultimii ani, după ce au fost sustrase din zona protejată Sarmizegetusa Regia. Potrivit celor mai recente evaluări, ele au fost estimate la câte 100.000 de euro fiecare. Zeci de mii de euro ar valora şi alte zeci de piese de patrimoniu.

Lista celor mai valoroase piese antice recuperate în ultimii ani de autorităţi cuprinde brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia, scuturile de bronz descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie, monedele Koson şi Lysimach din aur, dar numeroase bijuterii din argint, piese de fierărie şi arme antice.

Vasul de aur din epoca bronzului - 50.000 de euro

Una dintre cele mai recente descoperiri arheologice intrate în patrimoniul naţional este un vas de aur din epoca bronzului, cu o vechime mai mare de 3.500 de ani. Piesa a fost descoperită în apropiere de Bistriţa, alături de alte obiecte din bronz. Vasul are o greutate de 320 de grame şi un diametru de 12 centimetri, fiind brodat cu mai multe decoraţiuni. Piesa a fost recuperată în 30 iunie 2015 şi păstrată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. A fost estimată la 50.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, un pasionat de detectare a pătruns în anul 2014 într-una din zonele de patrimoniu arheologic din Bistriţa-Năsăud, unde ar fi găsit mai multe obiecte, printre care şi acest vas din aur din Epoca Bronzului. Vasul a fost adus la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, iar cel care l-a găsit a cerut şi despăgubire pentru el.

perchezitii bistrita 1

Brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia - 100.000 de euro, bucata

Peste 20 de spirale de aur au fost descoperite ilegal în zona Sarmizegetusei Regia, după anul 1990, iar 13 dintre ele au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe. „Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian”, afirma Barbara Deppert Lippitz.

Brăţările au fost realizate din aur nativ, aluvionar, dar mai au în compoziţie argint şi cupru. Aveau atât valoare profană cât şi valoare rituală, fiind considerate ofrande aduse unor zeităţi. Până în prezent, în perioada 2007 – 2011, au fost recuperate 13 brăţări, cu greutatea între 682 de grame şi 1196 de grame. Toate provin din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, iar în prezent sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie al României. Ele au fost estimate la 100.000 de euro, piesa, conform evaluării din 2015, publicată în volumul Reîntregirea Bogăţiei Milenare a României, un ghid de informare privind bunurile culturale mobile recuperate de Poliţia Română în perioada 2000 - 2015.

Colierul de aur cu pandantive - 30.000 de euro

Colierul de aur cu pandantive a fost realizat prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobit cu 27 de pandantive. Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesee au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Daciei. Colierul are o lungime de 34 de centimetri şi o reutate de 73 de grame, iar cerceii au împreună 28 de grame. Piesele au fost furate în 2001 dn cetatea dacică de la Căpâlna (judeţul Alba), inclusă în patrimoniul UNESCO şi au fost recuperate de autorităţile române în 2009. Valoarea lor a fost estimată la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015. Bijuteria despre care se presupune că ar fi fost purtată de o femeie dacă avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele poate fi admirată la muzeul din Alba Iulia.

image

Tezaur dacic din argint - 11.000 de euro

Tezaurul dacic de argint a ajuns în patrimoniul naţional în 2014. Este compus din 18 piese de podoabă din argint: patru fibule cu noduri, în greutate de 98 – 111 grame, o centură, un lanţ de centură, o brăţară realizată din împletirea a trei tije de circa 1,5 metri, cu o greutate de 123 de grame, două brăţări spiralice din argint, cu greutatea de câte 40 de grame, trei inele de argint, două plăci decorative din argint ce redau bustul unui personaj, un colier şi doi cercei de argint. 

Nu se cunoaşte data furtului şi locul unde au fost descoperite. Ele sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Valoarea estimativă, conform expertizei din 2015, se ridică la 11.000 de euro.  Potrivit procurorilor, tezaurul a format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München, Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, au informat reprezentanţii Parchetului.

image

Tezaurul de 142 de kosoni din aur - 750 de euro bucata

Descoperirile de kosoni se concentrează într-o singură zonă, cea a aşezării antice de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc fiecare în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi cu litere greceşti. 

Potrivit unor arheologi, majoritatea kosonilor din aur nu prezintă urme de uzură care să dovedească faptuşl că au fost puţi în circulaţie, iar potrivit specialiştilor ei au fost fost păstraţi în visteria regală a dacilor sau au fost depuşi ca ofrande. Cei 142 de stateri au fiecare o concentraţie de aur de peste 920 la mie, având peste 22 de carate, iar unele piese au aproape 24 de carate. Obiectele reprezintă o parte a uni tezaur monetar de mari dimesniuni. Piesele cântăresc între 8,25 şi 8,77 grame fiecare. Au fost furate în 2007 din zona Sarmizegetusa Regia şi au fost recuperate în 2009. Sunt păstrate la Muzeul Naţionale de Istorie a României, iar valoarea estimativă este de 500 – 750 de euro bucata, conform evaluării din anul 2015.

image

Staterii din aur de tip Lysimachos - 1.200 de euro bucata

Din Sarmizegetusa Regia, în perioada 1998 – 2004 au fost sustraşi şi stateri de au de tip Lysimachos, provenind din atelierele de la Histria, Tomis şi Calatis. Tezaurele monetare provin, potrivit specialiştilor, din capturile aduse de regele Burebista în urma campaniilor pe care le-a desfăşurat în zona Dobrogei. Au pe avers chipul lui Alexandru cel Mare, iar pe revers este înfăţişată zeiţa Atena. Până în prezent, în perioada 2003 – 2015, au fost recuperate 36 de piese. Sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Conform evaluării din 2015, au fost estimate la 1200 de euro bucata.

Sica dacilor - 2.500 de euro

Piesa reprezintă un pumnal curb dacic, de tip sica, greu de 330 grame şi lung de 39 centimetri, şi face parte din categoria armelor de lupt corp la corp. A fost colecţionată dinfier de calitate. Pumnalul este îndoit ritual, cel mai probabil după decesul celui care l-a purtat, pentru a simboliza practic şi decesul armei. Sica a fost decorată cu ornamente specifice dacilor. Datează din secolele II – I î. Hr. şi provine din cetatea dacică de la Piatra Craivii. Ar fi făcut parte dintr-o depunere funerară. A fost furată de braconieri în 2014 şi recuperată în 2015 de autorităţilor române, fiind păstrată la Muzeul Naţional al Unirii di Alba Iulia. Conform expertizei din 2015, valoarea ei este de 2500 de euro.

Scuturile dacice de fier - 80.000 de euro bucata

Datează din secolul al II-lea î. Hr. secolul I. d.Hr. Au fost furate în perioada 2001 – 2002 din situl Cetatea dacică Piatra Roşie. Au fost recuperate în 2012, iar conform estimării au o valoare de 80.000 de euro fiecare. Cele două scuturi au unul reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur. Sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Discurile, frumos ornamentate cu motive din lumea animalelor (bour, grifon, păsări de apă), ar fi fost folosite la procesiuni, potrivit unor istorici. Piesele erau prevăzute cu 12 orificii, prin care erau fixate de un suport cu ajutorul unor ţinte ornamentale frumos decorate. Toate aceste comori au stârnit dezbateri aprinse în mediul academic, privind originea şi simbolistica lor.

scuturi

Tezaur de unelte de fierărie - 20.000 de euro

Este compus din 32 de piese ce reprezintă unelte obişnuite dacice, din fier de bună calitate, unele purtând pecetea meşterului care le-a făurit: din tezaur fac parte o şapte topoare, 15 săpăligi, trei ciocane, două securi, trei tesle, un vârf de lance o bucată de cuţit. Au fost furate în perioada 2000 – 2002, din situl Sarmizegetusa Regia, punctul Căprăreaţa, şi recuperate în 2011 de autorităţi, fiind estimate la 20.000 de euro.

Matriţa bijutierului din Sarmizegetusa

Matriţa unui meşter orfevrier, veche de peste 2.000 de ani, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. Potrivit istoricilor, matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos, la modelarea unor bijuterii şi aplice din metale preţioase, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. 

Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei susţin că o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreaga ei suprafaţă era utilizată. Bestiarul reprezentat pe piesă este compus din animale fabuloase – grifoni şi animale reale: leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup, taur, zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure. Tema scenelor, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Potrivit unor estimări, piesa, aflată în expoziţia permanentă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, ar valora între 80.000 de euro şi 150.000 de euro.

FOTO Matriţa din Sarmizegetusa

În 15 ani de activitate, cuantumul celor 56.218 de bunuri culturale, recuperate de poliţiştii români, se ridică la o valoare estimativă de aproximativ 4.000.000 de euro, informează Poliţia Română. Numai în primele 10 luni ale acestui an, poliţiştii au recuperat aproape 13.000 de bunuri culturale.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.


Vă recomandăm şi:

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite