Călin Bucur - ultimul maestru croitor din Giurgiu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Călin Bucur visează să practice croitoria până la 85 de ani.
Călin Bucur visează să practice croitoria până la 85 de ani.

Călin Bucur a deprins tainele aţei, acului, metrului şi foarfecelor încă de la vârsta de 12 ani. I-a spus tatălui său că vrea să înveţe croitorie, drept pentru care a fost dus de acesta la un cunoscut croitor armean din Giurgiu, Garabet.

“Nu am venit la oraş pentru că muream de foame acasă, ci pentru că îmi era dragă meseria” se confesează acesta. A stat aproape cinci ani în atelierul armeanului, muncind din greu, câte 17 ore pe zi, numai pentru hrană şi cazare. Începând cu anul 1952 s-a mutat la Cooperativa din oraş fiind angajat chiar de directorul instituţiei care obişnuia să “racoleze” tinerii ieşiţi din atelierul lui Garabet. Prin muncă şi talent, Călin Bucur a devenit ulterior şef de unitate, având în subordine 20 de angajaţi, ajungând să câştige mai mult decât directorul. “Salariul mediu în oraş era cam de 2.000 de lei. Eu câştigam 5.000” spune el. Împreună cu soţia, croitoreasă, a început să lucreze acasă deşi autorităţile interziceau acest lucru.
După Revoluţie, împreună cu fiul său, şi-a deschis o firmă de confecţii. Nu a putut sta departe de croitorie, aşa că, uşor, uşor, a început să aibă 20 de angajaţi şi în capitalism. “Croitoria mergea fantastic. Chiar şi muncitorii de la Şantierul Naval veneau să îşi comande haine” spune maestrul.
Chiar dacă astăzi meseria de croitor este una pe cale de dispariţie, maestrul Bucur susţine că această branşă a fost mereu una respectată în Giurgiu. “Oraşul ăsta are o tradiţie nemaipomenită în meşteşugărie. Îmi vin în minte maeştrii Vasile Roşescu şi Iancu Dragomir pe care am avut privilegiul să îi întâlnesc. Primul era cel mai mare croitor din Giurgiu şi avea o cultură aleasă. Mergea la vânătoare cu Mihail Sadoveanu. Cel de-al doilea, Dragomir, era un croitor şcolit la Viena” spune Călin Bucur.

Are muzeu etnografic în curte
Maestrul croitor şi-a amenajat în urmă cu cinci ani, chiar curtea casei sale, o adevărată oază de autenticitate şi tradiţie românească. Vechiul atelier de croitorie ale cărui geamuri le acoperea cu pături înainte de Revoluţie ca să nu îl prindă Fiscul lucrând peste program, a devenit acum “odaia aia gătita”, micul Paradis al giurgiuveanului. Călin Bucur deţine o gamă variată de oale, farfurii, ştergare sau macate. “Am cumpărat toate lucrurile pe care le-am strâns în aceşti ani. Nu am cerşit nimic pentru că arta cere sacrificii. Nu sunt valoroase ca preţ, sunt valoroase pentru sufletul meu” spune bătrânul, acesta susţinând că deţine şi alte obiecte precum gramofoane, aparate de radio şi chiar cimpoaie. A primit felicitări inclusiv de la directorul muzeului judeţean. “Domnul Traian Popa a fost încântat când mi-a trecut pragul casei. Mi-a spus că aşa ceva nu există în Giurgiu” se mândreşte Călin Bucur.

NĂSCUT: 17 iunie 1935, comuna Gogoşari (jud. Vlaşca)
STUDII: Cinci clase şi cursuri de perfecţionare la casa de modă “Venus” din Bucureşti (în 1970)
FAMILIE: Căsătorit, are un băiat şi o nepoată

CE-I PLACE: Călin Bucur spune că, pe lângă meseria de croitor, marile sale pasiuni sunt grădinăritul şi colecţionarea obiectelor de artizanat. De asemenea, acesta se declară un iubitor al bucătăriei tradiţionale româneşti. “Îmi plac mâncărurile noastre care merg grozav cu un pahar de vin parfumat” subliniază croitorul.
CE NU-I PLACE: “Nu îmi plac mincinoşii şi cei care încearcă să facă rău. Îi urăsc din adâncul sufletului meu” susţine Călin Bucur, care menţionează şi faptul că nu vrea să audă de politică şi de politicieni.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
Mai există cultură vestimentară în societatea actuală?
Cu părere de rău spun că oamenii din ziua de astăzi nu prea mai ştiu să se îmbrace. Mai ales cei cu bani. Iarna spre exemplu, majoritatea bărbaţilor poartă geci de piele şi căciuli ruseşti de parcă sunt veniţi de pe front sau vor să se libereze.
Câte ore aţi petrecut în atelier?
Am făcut de curând o socoteală a orelor muncite în această meserie. Până acum trei-patru ani am lucrat între 12 şi 18 ore. Muncesc de peste 60 de ani. La un program normal, de 8 ore, înseamnă că eu am muncit cât pentru 90 de ani.

Giurgiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite