Preocupările unui olimpic la Astronomie: „Mă gândesc la capabilitatea de a trece de limitele care ne sunt impuse ca oameni“

David Turturean (16 ani), elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare“ din Suceava, profilul Matematică-Informatică, este multiplu medaliat la olimpiadele de Fizică, Informatică şi Astronomie. Începând din clasa a VI-a şi-a trecut în palmares medalii de argint şi de bronz la olimpiadele de Fizică şi Informatică, iar în clasa a IX-a a obţinut medalia de aur la Olimpiada Naţională de Astronomie.

David este pasionat de Astronomie şi Informatică din clasa a III-a, când părinţii l-au dat la Palatul Copiilor din Suceava, unde a ales să studieze cele două materii. A participat la numeroase olimpiade de Informatică, dar ne mărturiseşte că este fascinat de Astronomie, care îi permite să observe aştrii, căutând să explice originea, evoluţia, mişcarea, precum şi proprietăţile lor fizice şi chimice.

„Când mă gândesc la astronomie, mă gândesc la capabilitatea de a trece de limitele care ne sunt impuse fizic, ca oameni. Studiază cam tot ce nu se află în arealul nostru, al Pământului. De pildă, cosmologia este o ramură a astrofizicii care studiază felul în care se comportă Universul ca formă şi ca mărime, cum se comportă gravitaţia. Aici sunt nişte elemente la scară foarte mare“, ne introduce David Turturean în lumea fascinantă a astronomiei şi a unuia dintre cele mai intrigante domenii ale sale.

În mod particular, olimpicul este interesat de exoplanete, numite şi planete extrasolare, care îşi au orbita în jurul unei alte stele decât Soarele, ori se mişcă liber prin galaxie. Exoplanetele sunt importante şi pentru eventuala existenţă a vieţii extraterestre, deoarece stelele nu pot adăposti viaţa, fiind prea fierbinţi pentru aceasta.

Descoperirea exoplanetelor suscită în prezent un mare interes, însă acest lucru este dificil, deoarece planetele din această categorie se află la distanţe imense şi nu dispun de lumină proprie. Până acum, au fost descoperite câteva mii de exoplanete, în special prin ceea ce specialiştii numesc observaţii asupra vitezei radiale. „Cred că exoplanetele sunt un subiect care ar trebui să ne intereseze foarte mult acum. Studiul acestora ţine de Astrofizică şi de optică“, punctează David.

Participă la olimpiada de Fizică încă din clasa a VI-a, an în care a obţinut medalia de bronz, adjudecându-şi apoi medalia de argint în clasa a VII-a şi a IX-a. La Informatică şi-a trecut în cont medalia de argint în clasa a IX-a, iar cea mai bună performanţă a obţinut-o tot anul trecut la Olimpiada Naţională de Astronomie, unde munca i-a fost răsplătită cu medalia de aur.  La aceeaşi olimpiadă şi-a trecut în cont medalia de bronz şi pe cea de argint în clasa a VIII-a şi a VII-a.

Interesat şi de natura corpurilor cereşti

Performanţa de la Olimpiada Naţională de Astronomie nu i-a asigurat automat un loc în lotul lărgit al României pentru competiţia internaţională, ci a susţinut şi un examen de baraj cu cei mai buni elevi din ţară, reuşind să treacă cu brio şi de acest test. Nu a dezamăgit, pentru că s-a întors de la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică cu medalia de argint, după ce în 2016 şi-a adjudecat medalia de bronz la aceeaşi competiţie.

David se foloseşte de fizică, matematică şi informatică pentru a performa la astronomie. Asta deşi recunoaşte că îi place aproape la fel de mult şi fizica. „Fizica şi astronomia au aceleaşi concepte şi aceleaşi legi. Matematica mă ajută mult, dar ea  nu constituie ramura de bază a astronomiei“, ne face olimpicul o scurtă trecere în revistă a modului cum priveşte aceste materii prin prisma a ceea ce îl pasionează cel mai mult. David va urma cel mai probabil cursurile unei facultăţi din străinătate după absolvirea liceului, deoarece în prezent nu există o instituţie de învăţământ superior în România unde să studieze astronomia, dar şi astrofizica, o altă pasiune de-a sa.

David alături de colegii săi olimpici din echipa României FOTO arhiva personală

Astrofizica este o zonă a astronomiei care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura corpurilor cereşti. Fiind un domeniu foarte vast, cei care o studiază folosesc noţiuni din mai multe discipline ale fizicii, cum ar fi mecanica, electromagnetismul, termodinamica, mecanica cuantică, relativitatea, fizica nucleară si a particulelor, dar şi fizica atomică şi moleculară. Aceasta este, din păcate, drama multor elevi geniali din România, care sunt nevoiţi să părăsească ţara după terminarea studiilor liceale.

„La facultăţile de matematică sunt cursuri opţionale, dar ceva care să fie dedicate astronomiei şi astrofizicii pur şi simplu nu există“, punctează tânărul o realitate deloc plăcută cu care se confruntă învăţământul românesc. Singura şansă ca să rămână în ţară după studiile liceale este să aleagă o facultate unde să studieze fizica, aceasta fiind o opţiune la care se va gândi în următorii trei ani, până la absolvirea liceului.

Se relaxează cu probleme la fizică

David vine cu o soluţie interesantă vizavi de găsirea celor mai bune metode prin care un elev poate fi stimulat să performeze la şcoală. „Ţine mult şi de mediul educaţional în care elevul se află. Am auzit că sunt elevi care au displăceri din cauza profesorului sau a modului în care acesta predă materia. Asta este o problemă ce trebuie fixată cu privire la psihologia profesorilor şi nu neaparat la nivelul sistemului. Am auzit de cazuri de profesori care vin la şcoală doar pentru bani şi, evident, nu ar trebui să fie acesta scopul principal sau să nu se simtă că acesta este scopul principal“, ne mărturiseşte David, care crede că tentaţia de a cataloga ca lipsite de importanţă informaţiile de la anumite materii care se predau în liceu poate fi înşelătoare.

Tineri din zeci de ţări au participat la Olimpiada Internaţională de Astronomie FOTO arhiva personală

De pildă, anumite capitole de la fizică şi matematică au fost scoase din programa şcolară pentru a-i ajuta pe cei de la profilul uman, însă asta îi dezavantajează acum pe cei de la profilul real. Într-o perioadă în care există o presiune din ce în ce mai mare pentru ca orele elevilor să fie reduse, ca şi volumul informaţiilor pe care aceştia le primesc la şcoală, pentru ca tinerii să aibă mai mult timp liber la dispoziţie, David vine cu propria versiune asupra acestei stări de fapt, ţinând cont că este o persoană energică, căreia îi place să facă mereu ceva.

„Nu am aşa mult timp liber ca ceilalţi elevi de vârsta mea pentru simplul fapt că eu aleg să fiu olimpic şi să îmi dedic mai mult timp studiului fizicii şi astronomiei. Acest timp de relaxare rămâne la latitudinea fiecăruia. Prin urmare, nu cred că motivul pentru care nu am aşa mult timp să socializez e din cauza şcolii, ci pentru că eu aleg să fac asta“, trage concluzia olimpicul.