Copilăria paradoxală a celui mai mare constructor de poduri din Europa. Anghel Saligny se lupta la şcoală cu corigenţele

Copilăria paradoxală a celui mai mare constructor de poduri din Europa. Anghel Saligny se lupta la şcoală cu corigenţele

Podul de la Cernavodă construit de Saligny

Dacă Anghel Saligny se lupta la şcoală cu absenţele şi corigenţele, evoluţia sa ulterioară a fost remarcabilă. Lucrarea de bază rămâne Podul de la Cernavodă, o bijuterie arhitectonică a vremii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anghel Saligny, remarcabilul inginer constructor român,  a fost premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale.

Academicianul a trăit şi s-a educat la Focşani, într-o casă aflată pe strada Simion Bărnuţiu, unde funcţionează astăzi un restaurant.

Documentele de arhive arată că Anghel Saligny nu a fost un elev merituos la şcoală, aşa cum ar putea crede multă lume. Ba din contra, la şcoală avea note mici  şi absenta foarte des.

Astfel, în anul şcolar 1868-1869, pe când era elev al Gimnaziului Unirea, elevul Saligny a rămas corigent la limba latină, a avut 62 de absenţe, nota 6,5 la purtare, iar media anuală a fost de 6.

„Chiar şi la limba franceză, care era limba sa paternă, în condiţiile în care tatăl său, Alfred Saligny, fost pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România, pe lângă note de 9 şi 10 primea şi note de 7 şi 8 iar materia la care a manifestat un oarecare interes constant a fost desenul unde a avut pe întreg anul doar note de 7. La matematică notele lui Anghel Saligny erau de 5 şi 6”, ne precizează Florin Dârdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.

Profesorul de latină al lui Anghel Saligny a fost marele D.F. Caian, iar la desen l-a avut ca îndrumător pe Ştefan Mincu, fratele arhitectului Ioan Mincu.

Cu toate acestea, evoluţia ulterioară a lui Anghel Saligny a fost una remarcabilă şi surprinzătoare chiar şi pentru colegii săi.

Într-o mărturisire lăsată de profesorul Suchianu, fost coleg cu Saligny, acesta povesteşte că mulţi ani după terminarea studiilor auzise despre un inginer Saligny, care realiza construcţii importante în ţară, dar credea că este vorba de un inginer străin.

Abia după inaugurarea podului de la Cernavodă, peste Dunăre, a descoperit că Saligny era fostul său coleg de şcoală.

Studii la Berlin

Atras de astronomie, Saligny a frecventat cursurile Universităţii din  Berlin, avându-l că profesor şi pe  celebrul fizician Hermann von Helmholtz iar în perioada 1870 - 1874 a urmat studiile inginereşti, la Şcoala Tehnică Superioară  din Charlottenburg lângă Berlin.

Întors în ţară în anul 1875, Saligny intră ca inginer în administraţia de stat.

A creat primul pod rutier, dar şi de cale ferată, care leagă Doaga de Cosmeşti, prin realizarea podului peste Siret, care face legătura între zona de Sud a Moldovei şi Zona porturilor dunărene alaţi-Brăila. A făcut şi podul peste Trotuş, care asigură traficul spre Transilvania. Proiectele sale au contribuit la realizarea primei căi ferate pe zona Câmpina-Predeal, o zonă accidentată care a ridicat mari probleme de construcţie. Este o mândrie al corpului ingineresc al neamului românesc.

Podul de la Cernavodă, care trece peste braţul Borcea, lung de 14 km, o adevărată dantelărie în beton şi fier, dar în folosinţă în 1895, care face legătură între România şi vechea provincie Dobrogea, asigurând deschidere la Marea Neagră. Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume având o deschidere de 4.088 m între malul stâng şi cel drept al văii Dunării.

„Este o personalitate care şi-a adus contribuţia şi la victoria războiului din 1916-1918, îndeplinind funcţia de director al pulberăriei naţionale care asigura materia primă pentru explozibilii necesari în război. A fost membru al Academiei României, este o personalitate uitată şi este regretabil că în casa în care a trăit, a copilărit acest mare fiu al Focşaniului şi al neamului românesc nu s-a realizat o casă memorială. Pe locul unde ar trebui să existe o casă memorială există astăzi o cârciumă. Nu ducem lipsă de cârciumi, ci ducem lipsă de cultură, ducem lipsă de respectul şi dragostea pentru oamenii de odinioară care au contribuit la numele şi renumele de România”, spune profesorul de istorie focşănean Cezar Cherciu.

Anghel Saligny s-a stins di viaţă în anul 1925, la vârtsa de 71 de ani. La funerariile sale au participat primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe  Române , Miron Cristea, dar şi primul ministru  Ion I.C.Brătianu.

citeste totul despre: