Robinson Crusoe în variantă feminină. Povestea femeii care a trăit singură pe o insulă pustie timp de aproape 20 de ani
0
Juana Maria, aşa cum a fost ea botezată ulterior, a trăit într-o singurătate totală timp de 18 ani. Femeia a fost găsită pe insula San Nicolas şi aproape că uitase să vorbească din cauza izolării.
La 61 de mile de coasta Californiei se află insulele Channel, cunoscute şi sub denumirea de Insulele Santa Barbara. Este vorba despre o serie de cinci insule izolate de restul lumii de mii de ani. Una dintre acestea, insula San Nicolas, a fost populată de tribul Nicoleño, populaţie care a avut contact doar cu triburile de pe celelalte insule. Numai că acest lucru avea să se schimbe în secolul XIX, scrie The Vintage News, care relatează povestea unei femei care a trăit aproape 20 de ani singură pe această insulă.
Un trib adus în pragul dispariţiei
Pentru băştinaşi totul s-a schimbat începând din 1811, când au ajuns pe insulă mai mulţi comercianţi de blănuri sosiţi din Rusia. Ei căutau vidre de mare, iar cum aceste animale se găseau din abundenţă, ei s-au oprit aici. Inevitabilul s-a produs, iar cei din tribul Nicoleño au intrat într-un conflict sângeros cu nou veniţii, iar ultimii au avut câştig de cauză. Intervenţia spaniolilor, care erau interesaţi la rândul lor de resursele uriaşe ale insulei, a salvat pentru moment populaţia băştinaşă, însă preţul plătit de tribul Nicoleño a fost enorm. Aproape toţi bărbaţii tribului au pierit în lupta cu negustorii ruşi, iar soarta puţinilor oameni rămaşi era pecetluită.
Cei rămaşi în viaţă erau vulnerabili în faţa misionarilor catolici. Spaniolii au profitat de ocazie şi i-au convertit pe supravieţuitori, iar băştinaşii au devenit o mână de lucru ieftină pentru adevăraţii învingători.
În 1835, când populaţia de pe insulă mai număra doar câteva sute de oameni, Misiunea Santa Barbara a trimis o navă pentru a evacua San Nicolas, iar băştinaşii au fost duşi la muncă.
Aici începe cu adevărat povestea lui Juana Maria. Există două variante cu privire la modul în care a rămas pe insulă. Fie ea ar fi rămas pe insulă cu totul accidental, fie ar fi sărit de pe vas. Cert este că rezultatul a fost unul singur: femeia a rămas pe insulă şi timp de aproape două decenii nimeni nu s-a mai întors după ea.
Şi cum se ştia că insula era de atunci nelocuită, vasele care treceau prin zonă au evitat să oprească. Totuşi, se pare că ar fi existat câteva relatări de la marinarii de pe unele nave, care susţineau că ar fi distins o apariţie pe insula ceţoasă.
Au găsit-o în faţa unor colibe
Toate aceste poveşti au făcut ca insula să redevină interesantă, iar după ceva mai mult de 18 ani de la abandonarea insulei, căpitanul George Nideve a decis să înceapă căutările pe San Nicolas. În primele două expediţii nu a reuşit să o găsească pe femeie, a descoperit însă urme pe plajă, ceea ce l-a convins că insula nu era total pustie.
A găsit-o însă în cea de-a treia expediţie. Femeia se afla în faţa unor colibe făcute din oase de balenă, iar conform spuselor unuia dintre membrii echipajului, Carl Dittman, era aşezată cu picioarele încrucişate pe pământ şi încerca să separe cu un cuţit grăsimea de focă de pielea animalului.
După ce au depăşit momentul de uluială, marinarii au încercat să discute cu femeia. Nu au reuşit să se înţeleagă, lucru explicabil în condiţiile în care femeia a trăit singură 18 ani fără să aibă cu cine să vorbescă, iar limbajul ei s-a deteriorat până la punctul în care nu se mai putea înţelege cu nimeni. Însă curând femeia a făcut progrese, reuşind să se înţeleagă cu ei, iar în următoarele săptămâni le-a arătat cum a trăit, cum a reuşit să vâneze şi să supravieţuiască, uimindu-i cu tăria ei. În cele din urmă, ea a acceptat să părăsească San Nicolas, urcând la bordul vasului care a dus-o la Santa Barbara.
La sosire, femeia botezată Juana Maria a rămas cu căpitanul Nidever timp de aproape şapte luni, atunci când a murit. Moartea ei a fost pusă pe seama unei boli banale, care însă i-a fost fatală, din cauză că sistemul ei imunitar nu era obişnuit să înfrunte afecţiunile vremii după atâţia ani în care trăise singură. Azi, o placă comemorativă şi o statuie mai aduc aminte de femeia a cărei viaţă ar putea să inspire numeroşi regizori şi scenarişti. De altfel, Juana Maria l-a inspirat pe autorul Scott O'Dell să scrie o cartea istorică de ficţiune, Insula delfinilor albaştri.
Se încarcă comentariile...
