Răspunsul unei case de licitaţii din New York când a fost sesizată că vinde un bun furat de la evreii din România

Registrul scris de mână datează din secolul al XIX-lea. FOTO: Kestenbaum & Company

O cunoscută Casă de licitaţii din New York a suspendat vânzarea unui document din secolul al XIX-lea despre care evreii români spun că a fost furat în timpul Holocaustului. Kestenbaum & Company a cerut documente doveditoare şi, alternativ, a propus Comunităţii Evreilor din Cluj să participe la licitaţie.

Kestenbaum & Company, o firmă din Brooklyn, specializată în cultura materială iudaică rară de 25 de ani, şi-a eliminat, miercuri, din catalogul de de licitaţii un obiect despre care Comunitatea Evreiască din Cluj spune că este un registru din secolul al XIX-lea în care au fost consemnate date despre înmormântarea membrilor comunităţii.

„Registrul scris de mână are o mare valoare ca document istoric, acoperind peste 50 de ani de istorie a comunităţii evreieşti ortodoxe, chiar din anul înfiinţării Societăţii în 1836, dar este şi un obiect de artă valoros, datorită unei prezentări estetice excepţionale”, a scris comunitatea evreiască într-un comunicat publicat luni.

Registru dispărut în timpul Holocaustului

Într-o scrisoare deschisă din partea comunităţii evreieşti din Cluj se spune că registrul a fost „însuşit ilegal de către persoane neidentificate”. Deoarece obiectul a fost furat, susţinea scrisoarea, acesta „intră sub incidenţa prevederilor din 1947 ale Tratatului de pace de la Paris şi Declaraţia din 2009 de la Terezin. ”

Semnate de 46 de state, inclusiv SUA, România şi Ungaria, sub a căror administrare a fost Clujul în cea mai mare parte a celui de-al doilea război mondial, cele două tratate prevăd restituirea către proprietarii de drept a bunurilor însuşite ilegal de state sau de cetăţenii lor.

„Conform tratatului de pace menţionat anterior, aceste bunuri ar trebui returnate comunităţii supravieţuitorilor”, în acest caz, Comunităţii evreieşti din Cluj”, se spune în scrisoare. 

Registru esenţial pentru reconstituirea istoriei cominităţii evreilor din Cluj 

Robert Schwartz - preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj - a declarat marţi pe site-ul web Balkan Insight că doreşte să ştie cum a ajuns registrul la New York. „Nu vrem să ne luptăm cu nimeni, vrem să aflăm cum a ajuns acolo, de la cine”, a spus Schwartz.

Schwartz a explicat că a aflat despre registru de la un genealog care a citit despre licitaţie pe internet.

„Mi-a spus: „Uite, căutaţi în cimitire mormintele celor care au murit pentru că nu aveţi documente şi acest registru este vândut online ”, şi-a amintit el.

Pe lângă valoarea sa istorică şi artistică, Schwartz a spus că registrul va contribui la reconstrucţia trecutului unei comunităţi care ale cărei arhive au fost, în mare parte, distruse sau jefuite în timpul Holocaustului.

Kestenbaum & Company: „puteţi licita direct”

Organizaţia Mondială a Restituirii Evreilor a solicitat, de asemenea, să nu se desfăşoare licitaţia, care era programată să înceapă joi. „Orice articol care ne trece prin mâini este supus unei investigaţii detaliate în acest sens”, a declarat un purtător de cuvânt al case de licitaţii Kestenbaum. „În consecinţă, în ceea ce priveşte informaţiile obţinute recent, Lotul 33 a fost retras din licitaţia noastră, programată pentru joi, 18 februarie.”

În răspunsul dat Comunităţii Evreilor din Cluj se arată că aştepată  de la aceasta dovada titlului de proprietate asupra registului menţionat. 

Kestenbaum & Company a mai precizat că „de asemenea, puteţi licita direct pentru obiect, moment în care puteţi intra fără întârziere în posesia bunului fără să mai fie nevoie de alte acţiuni. În momentul de faţă, nu sunt persoane interesate să cumpere obiectul”.  Documente similare se vând la casa de licitaţie amintite cu sume cuprinse între 500 şi 5.000 de dolari. 

Comunitatea evreilor din Cluj funcţionează din 1812 

În scrisoarea adresată casei de licitaţie se arată că registrul aparţine Comunităţii Evreilor din Cluj care a funcţionat continuu din 1812 şi până astăzi, cu excepţia perioadei mai-iunie 1944- mai 1945, în timpul deportării evreilor din Transilvania de Nord.  

Clujul  găzduia mai mult de 16.000 de evrei înainte de 1944, când comunitatea a fost deportată în lagărul de la Auschwitz. Oraşul găzduieşte în prezent o comunitate evreiască de aproximativ 400 de persoane.

Vă mai recomandăm:

Drumul sfâşietor al evreilor din Cluj, de la regii comerţului la o mână de oameni

Cum a supravieţuit memoria hoştezenilor, una dintre cele mai pitoreşti comunităţi ale Transilvaniei