Ex-membru CSM: există o lege a răspunderii magistraţilor. Judecătorii şi procurorii răspund civil, penal şi disciplinar
0
Judecătorul clujean, Cristi Danileţ, care a fost până astăzi membrul al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţine că există mai multe tipuri de răspundere a magistraţilor, inclusiv materială. „Niciunul dintre cei care vorbesc de această lege nu ştie câte feluri de răspundere a magistraţilor există în prezent”, susţine judecătorul în replică la afirmaţiile noului ministru al Justiţiei privind necesitatea unei astfel de reglementări.
Declaraţiile Ministrului Justiţiei, Florin Iordache, cu privire la necesitatea unei legi a răspunderii magsitraţilor , a atras critici din partea judecătorului clujean Cristi Danileţ, care a fost până astăzi membru al CSM. Danileţ a scris pe pagina sa de Facebook:
„Văd că iar se reia povestea cu <<legea răspunderii magistraţilor>>. Niciunul, dar NICIUNUL dintre cei care vorbesc de această lege nu ştie câte feluri de răspundere a magistraţilor există în prezent. NICIUNUL dintre cei care invocă faptul că nu ar exista legea răspunderii magistraţilor nu a citit articolele incidente din Constituţie şi NICIUNUL nu cunoaşte standardele internaţionale în materie. NICIUNUL nu îşi aminteşte de modificarea Codului de procedură penală din 2006 când s-a introdus răspunderea materială a magistraţilor. NICIUNUL nu îşi aminteşte de legea răspunderii magistraţilor din 2012 votată cu mare fast de Parlamentul de atunci. Şi afirm deschis pe bază de statistici că CEDO a condamnat România mai mult pentru legislaţie proastă, însă NICIUNUL dintre cei care invocă necesitatea legii răspunderii magistraţilor (care există deja, de cel puţin un deceniu) nu va vorbi vreodată de legea răspunderii parlamentarilor pentru legi neconstituţionale sau neconforme convenţiei drepturilor omului sau a răspunderii miniştrilor pentru ordonanţe neconstituţionale.”
„Văd că iar se reia povestea cu <<legea răspunderii magistraţilor>>. Niciunul, dar NICIUNUL dintre cei care vorbesc de această lege nu ştie câte feluri de răspundere a magistraţilor există în prezent. NICIUNUL dintre cei care invocă faptul că nu ar exista legea răspunderii magistraţilor nu a citit articolele incidente din Constituţie şi NICIUNUL nu cunoaşte standardele internaţionale în materie”
Cristi Danileţ, judecător
Legea răspunderii magistraţilor
Danileţ postează un link către o ştire de pe Mediafax despre votarea în 2012 a Legii răspunderii magistraţilor. „Senatul a adoptat, cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi şase abţineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca personalitate juridică. Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni. Proiectul înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor. Prin proiectul de lege, promovat de Guvern, se înfiinţează Inspecţia Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul magistraţilor.
Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM. Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori.”
Răspunderea judecătorilor şi a procurorilor
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată în 2016, prevede la titlul IV „Răspunderea judecătorilor şi procurorilor”: „Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.” În ceea ce priveşte răspunderea materială a magistraţilor, legea arată: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”, fapt care „nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.” Satul însă, după ce a plătit prejudiciul „se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.”
Vezi aici întreaga Lege.
Codul de procedură penală arată la Art. 538: „Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare.” Codul mai prevede acţiunea în regres, care dă Statului posibilitatea să recupereze sumei achitată „împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii. Statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat în condiţiile alin. (1) a produs cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii.”
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
