Cum s-a schimbat Maramureşul în 25 de ani. De la moartea mineritului la supermarketuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Revoluţia din 1989 a însemnat pentru Maramureş începutul unor mai schimbări. Poate cea mai importantă schimbare a fost aceea legată de dispariţia mineritului, care a dus la creşterea şomajului în multe dintre localităţile judeţului şi care a făcut ca mii de oameni să rămână fără un loc de muncă.

Odată cu moartea mineritului au murit şi alte lucruri. Au intrat în uitare locurile unde minerii se distrau de ziua lor, cum ar fi cinematografele din marile oraşe miniere cum ar fi Borşa, Baia Borşa, Cavnic, Băiuţ sau Baia Sprie, clădiri care acum fie nu mai există, fie sunt data uitării. 

Mineritul nu a fost singurul domeniu care a dispărut din Maramureş după anii 1990. Au dispărut şi alţi mari giganţi care ofereau de lucru la mii de oameni. Aici putem enumera IMMUM, Maratex, 

"Maramureşul s-a schimbat esenţial în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţie. A dispărut mineritul complet din punct de vedere al extracţiei, al prelucrării şi cercetării. 

Odată cu el a dispărut şi metalurgia neferoasă, au dispărut şi alte activităţi colaterale. Efectele au fost cele în care a dispărut forţa de muncă care era adusă de la sute de km sau chiar din judeţe vecine. S-a restructurat învăţământul. Existau în Maramureş mai multe fabrici care ofereau locuri de muncă la mii de oameni. Unele au dispărut, cum a fost acea filatură de la Tg. Lăpuş care avea până la 8000 de angajaţi, construcţia de maşini a dispărut şi ea odată cu IMMUM-ul. 

În industria lemnului a dispărut combinatul de la Sighet, care de fapt s-a împărţit în mai multe firme mai mici, cea mai bună acum fiind Plimobul, având 1490 de angajaţi...Au apărut firme noi, în IT, metalurgia aluminiului, industria mobilei. Turismul, care ar fi trebuit să aducă bani judeţului şi carear trebui să fie puternic reprezentat în PIB-ul Maramureşului, nu prea contează. Lipsa infrastructurii e o problemă. 

În concluzie, Maramureşul în 25 de ani cunoaşte o schimbare masivă, prin dispariţia unor industriii şi apariţia altora, cum ar fi IT-ul, industria mobilei dezvoltată şi are încă capacitate de dezvoltare din minerit, dar unul modern. Are capacitate de dezvoltare a turismului, a agriculturii în zonele din judeţ, pomicultură, creşterea animalelor. O schimbare este aceea că a apărut industria dezvoltată în zone rurale precum Fărcaşa, Ulmeni, Tăuţii Măgherăuş, Dumbrăviţa sau Tg. Lăpuş.", a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Gheorghe Marcaş. 

Municipiul Baia Mare a suferit şi el multe transformări după Revoluţia din 1989. Toate legate de faptul că industria din zonă ma cam dispărut, rămând şi acum, după 25 de ani, problemele legate de solul contaminat şi multe altele. Fostul primar de Baia Mare, Cristian Anghel vorbeşte despre cei 25 de ani scurşi de la Revoluţie pornind de la o comparaţie între Baia Mare şi Petroşani, două oraşe care au avutacelaşi  profil de activitate monoindustrială, iar rezultatele, după 25 de ani, spune Anghel, sunt cu totul şi cu totul diferite în cazul celor două oraşe. 

"Baia Mare nu a pierdut foarte multe din moartea mineritului. Eventual a pierdut taxe şi impozite. Baia Mare a fost un oraş industralizat cu forţa. Prin anii 1930 aveau undeva la 30.000 de locuitori, pentru ca în anii 1970 să ajungem la peste 100 de mii de locuitori", a declarat Anghel, pentru Adevărul. 

Anii de după Revoluţie au adus în Maramureş supermarketurile, mallurile, dezvoltarea unor proiecte pe turism care au dus imaginea Maramureşului şi mai mult în lume. Maramureşenii imediat după Revoluţie au început a ieşi mai mult în afară, vezi Borşa, Moisei sau Vişeu şi de aici apar casele mari ridicate pe Valea Izei, case mari, colorate, cu garduri de inox care încet, dar sigur, duc la dispariţia satului tradiţional maramureşean. 

Citeste si: FOTO 21 decembrie 1989. Filmul zilei în care, la Bucureşti, începea Revoluţia

După 24 de ani: sângele copiilor ucişi în Decembrie 1989 şi tihna călăilor

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite