Alba: UPDATE Craterul de la Ocna Mureş a înghiţit 6 milioane de euro

Bilanţul preliminar al pagubelor produse de surparea unei mine de sare cuprinde un supermarket, un magazin, un atelier şi o casă distruse în totalitate.  De asemenea, au fost avariate şase imobile şi drumul principal de acces în oraş.Craterul din centrul localităţii s-a stabilizat. Geologii recomandă închiderea exploatării de sare şi astuparea imensei gropi cu 5.000 de maşini de pământ şi clorură de calciu.

UPDATE ora 15.50: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a solicitat, astăzi, oficial, Guvernului un sprijin financiar de 12,7 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro) pentru refacerea zonei afectate de alunecările de teren. Suma ar urma să intre în bugetul Consiliului local Ocna Mureş şi să fie distruită astfel:

•    2,4 milioane lei pentru refacerea străzilor afectate;
•    6,58 milioane lei pentru umplerea craterului creat, cu aproximativ 100.000 mc (170.00 tone) piatră (refuz de ciur), conform devizului estimativ;
•    300.000 lei pentru realizarea unei rute ocolitoare de acces în oraş, pe lungime de 180-200 m;
•    335.000 lei pentru gospodăriile populaţiei şi proprietăţile particulare afectate;
•    1 milion de lei pentru refacerea canale de gardă şi protejarea masivului de sare prin preluarea apelor pluviale de pe Dealul Banţa;
•    2,1 milioane lei pentru realizarea unei rute ocolitoare pentru traficul greu, mai mare de 3 tone, spre comuna Noşlac şi satele aparţinătoare pe o lungime de 3,5 km.

Comitetul penstru Situaţii de Urgenţă a mai solicitat 900.000 de lei din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului, în bugetul Consiliului Local Noşlac, pentru continuarea rutei ocolitoare pentru traficul greu, mai mare de 3 tone, dinspre oraşul Ocna Murş spre comuna Noşlac şi satele aparţinătoare, pe o lungime de 1,5 km.

CITIŢI ŞI:

UPDATE FOTO VIDEO Vezi cum înghite pământul un supermarket în centrul oraşului Ocna Mureş, după surparea unei galerii de mină

Ocna Mureş, oraşul care se scufundă. Suprafaţa afectată este de 10.500 metri pătraţi

Disperare printre evacuaţii din Ocna Mureş: „În loc de cadoul de Crăciun, avem un dezastru“

Locuitori din Ocna Mureş: „Avem un oraş distrus! Cine va mai sta aici?“

FOTO Vezi cum arăta Ocna Mureş înainte şi cum arată după dezastru

UPDATE Craterul de la Ocna Mureş stagnează. Echipaje ale IPJ Alba supraveghează zona

Lucrurile au intrat în acest weekend pe făgaşul normal în Ocna Mureş. Cei 100 de jandarmi, pompieri şi poliţişti mobilizaţi au părăsit oraşul.

La faţa locului au rămas pentru securizarea zonei afectate echipaje ale poliţiei judeţene, compuse din 11 cadre cu 3 autoturisme, şi un echipaj al poliţiei locale.

Oamenii s-au întors la casele lor.

„Oamenii s-au liniştit, se revine la normal“, a spus Augustin Drăguţ, primarul din Ocna Mureş. Acesta a precizat că se va menţine paza craterului până când se vor scoate toate rămăşiţele.

„În următoarea perioadă nu avem ce face decât să aşteptăm să se stabilizeze solul. Va dura în jur de trei luni. Apoi vom scoate din groapă toate rămăşiţele. După ce ieşim din această iarnă, luăm în calcul acoperirea craterului, aşa cum ne-au sfătuit specialiştii“, a mai spus Drăguţ.

Acesta a precizat că ar fi nevoie de 60.000 de metri cubi de pietriş sau balastru. „Este vorba despre 5.000 de maşini de pământ şi clorură de calciu. Se poate aduce de la Poiana Aiudului, de la vechea exploatare a salinei. Costurile sunt mari, e vorba despre aproximativ 1 milion şi jumătate de euro“, a precizat Augustin Drăguţ.

Pagubă de 6 milioane de euro

Conform estimării efectuate de edilul din Ocna Mureş, pagubele se ridică la 6 milioane de euro. Cea mai mare daună a fost provocată de distrugerea totală a supermarketului din centrul oraşului. Construcţia, parcarea şi marfa sunt estimate la aproximativ 2 milioane de euro.

Cum arăta zona înainte de dezastru.

La acestea se adaugă 2 milioane de euro, suma incluzând imobilele distruse în totalitate - un magazin de geamuri termopane, un atelier de reparaţii frigidere şi o casă de locuit – dar şi cele avariate - clădirea Administraţiei financiare Ocna Mureş, trei case şi două cabinete medicale. De asemenea, în această sumă a fost inclusă şi repararea străzilor şi a reţelelor de utilităţi afectate. Nu în ultimul rând, tot aproximativ 2 milioane de euro costă procesul de umplere al craterului cu toate operaţiunile implicate în această activitate.

Strada Mihai Eminescu are nevoie de reparaţii capitale.

Echipa de specialişti geologi de la Universitatea din Bucureşti, condusă de profesorul Florian Zamfirescu a determinat cauzele producerii dezastrului de la Ocna Mureş.  Concluzia profesorului Zamfirescu este că a avut loc o prăbuşire a unui gol care a existat în sol, ceea ce a determinat ca apa sărată să iasă la suprafaţă, cu presiune.

Dezastrul, cauzat de un gol de aer

„Dezastrul de la Ocna Mureş a pornit de la un gol de aer format sub craterul care a luat naştere în urma prăbuşirii respectivului magazin”, a spus geologul Florian Zamfirescu, specialistul venit de la Bucureşti. Deşi minele sunt părăsite, din galerii se extrage saramură cu ajutorul unor sonde. Acest gol de aer s-a format printr-o combinaţie de cauze.

„Printre acestea se numără evoluţia de-a lungul timpului a exploatării de sare, la care se adaugă incidentele care au avut loc în ultimii doi ani la cele două sonde, în urma cărora s-a infiltrat în sol apă dulce, saramură şi lichidul fluidizant, respectiv motorina, ce se foloseşte în procedeul de exploatare“, a spus geologul. O altă cauză importantă a fenomenului este, conform geologului, presiunea exercitată asupra galeriilor din subteran din care se scoate saramură.

„Pentru a se asigura circulaţia apei şi scoaterea saramurei din pâmânt se foloseşte o presiune foarte mare. Alternanţa dintre presiunea mică şi presiunea mare folosită în procesul de exploatare a dus la migraţiunea lentă a unor roci din zonele profunde spre suprafaţă“, a explicat Zamfirescu. În aceste condiţii, tavanul de roci al unei camere de unde se scotea saramură a cedat. Astfel, s-a format craterul şi apa sub presiune a ieşit la suprafaţă.

În urma măsurătorilor făcute, în lac sunt 5.600 metri cubi de apă sărată.

Minele trebuie închise

Profesorul Florian Zamfirescu, specialistul în geologie de la Bucureşti, a mai făcut o serie de recomandări autorităţilor locale. „Este nevoie de un sistem de reper topografic pentru a măsura suprafaţă scufundării terenului. Acest procedeu este deja în curs. Ar trebui făcut un studiu geofizic pentru identificarea altor goluri de aer. Nu cred că mai există altele, dar este bine să se ştie exact.

Plăcuţele „martori“  sunt puse pentru a monitoriza mişcările pământului.

Următoarea etapă se referă la câmpul de sonde. Acesta trebuie să fie dezafectat, iar exploatarea de sare să intre în programul de închidere a minelor. Acest lucru trebuie stabilit de Ministerul Economiei“, a mai spus expertul geolog.