Procesul de 4,7 miliarde de dolari pentru Roşia Montană. Un document important pentru apărarea României nu a fost depus încă la dosar
0
Organizaţia Mining Watch România cere Guvernului României să comunice de urgenţă, în procesul de arbitraj de la Washington privind Roşia Montană, decizia Curţii de Apel Ploieşti care a anulat irevocabil şi ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic.
Acesta este un act-cheie în procesul de arbitraj de la Washington privind Roşia Montană şi ar putea ajuta România să scape de plată a 4,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources.
Reprezentanţii Mining Watch susţin că Guvernul mai are la dispoziţie doar câteva zile pentru a depune concluziile finale în procesul de de la Washington, iar decizia Curţii de Apel Ploieşti este crucială pentru că anulează una dintre probele prezentate de Gabriel Resources.
„Având în vedere că hotărârea arbitrală de la Washington e programată pentru sfârşitul acestui an şi că au mai rămas doar câteva zile până când Guvernul României trebuie să prezinte concluziile finale, considerăm că de acum statul român are toate argumentele pentru a câştiga. Trebuie să le prezinte!”, a declarat Liviu Marius Harosa, avocat al ONG-urilor care au obţinut în instanţă anularea certificatului emis în 2011.
Concret, Curtea de Apel Ploieşti a casat o hotărâre a Tribunalului Buzău din 10 decembrie 2020 şi a dispus anularea certificatului de descărcare arheologică pentru proiectul minier.
Documentul respectiv, emis de Diecţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Alba, era unul dintre cele mai importante în cadrul procedurii de avizare a proiectului minier privat iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation. Masivul Cârnic cuprinde zeci de kilometri de galerii subterane, unele vechi de peste 2000 de ani şi urma să fie ras de pe suprafaţa pământului. De asemenea, tot aici se află monumentele naturale Piatra Corbului şi Piatra Despicată.
”Însă, deşi recursul era în plină desfăşurare, avocaţii Gabriel Resources au prezentat decizia instanţei din Buzău, care menţinea certificatul de descărcare, ca fiind definitivă şi irevocabilă, ceea ce nu era adevărat. Potrivit documentelor oficiale depuse în procesul de arbitraj, avocaţii companiei canadiene au depus acest argument pe 29 octombrie 2021. La acel moment, recursul de la Ploieşti era în plină desfăşurare, potrivit portalului instanţelor de judecată”, mai susţin reprezentanţii Mining Watch.
Potrivit acestora, Gabriel Resources a reuşit să obţină 5,6 milioane de dolari de la investitori, pentru finanţarea procesului împotriva României, folosindu-se de evoluţia procesului de arbitraj în care a fost invocată decizia Tribunalului Buzău, care însă nu era definitivă.
Galerii miniere romane de la Roşia Montană. Foto: Muzeul Mineritului
Certificatul de descărcare arheologică este un act administrativ care scoate de sub protecţia legală un monument sau un sit arheologic, ceea ce permite, ulterior, efectuarea unor lucrări de construcţie, exploatare etc.
Curtea de Apel Ploieşti a decis, în februarie 2022, definitiv şi irevocabil, că certificatul de descărcare arheologică al cărui beneficiar era iniţiatorul proiectului Roşia Montană a fost emis nelegal. Potrivit instanţei, la momentul emiterii ADC-ului nu au existat nici recomandare din partea Comisiei de Arheologie a României şi nici un certificat de urbanism emis în prealabil.
Contestaţia în instanţă a fost depusă de trei ONG-uri: Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureşti.
În 2015, acţionarul majoritar al RMGC, compania Gabriel Resources, a dat în judecată Statul Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington. Canadienii vor daune financiare de aproape 5 miliarde de dolari canadieni pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o asemenea decizie timp de peste 10 ani. În timpul Guvernului Victor Ponta a fost promovată o lege cu dedicaţie pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013, la Bucureşti şi Cluj-Napoca.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani (5,8 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
Se încarcă comentariile...
