Dosar complex de corupţie, cu prejudiciu de 16 milioane de euro, retrimis la DNA. Pionul principal: un fost primar din Sibiu cu avere uriaşă
0
Unul dintre cele mai complexe dosare de corupţie din ultimii 10 ani ar putea fi închis, după ce un complet de la Curtea de Apel Alba Iulia a restituit cauza la DNA. Este vorba despre dosarul în care trebuia să fie judecat fostul primar al comunei Şelimbăr din Sibiu, Ioan Daniel Măricuţa, alături de alţi 12 inculpaţi.
Prejudiciul calculat de DNA ar fi fost de aproape 16 milioane de euro. Instanţa a constatat nereguli majore în realizarea urmăririi penale şi a decis să retrimită cauza la procuror.
Au fost anulate toate actele procurorilor prin care s-au dispus interceptări şi urmăriri ale inculpaţilor. De asemenea, au fost anulate expertize contabile privind activitatea infracţională a unor firme implicate în infracţiuni.
Potrivit DNA, Maricuţa Ioan Daniel împreună cu Scumpu Elena (fost secretar al comunei Şelimbăr) şi cu un alt inculpat, persoană fără calitate specială, ar fi constituit o grupare infracţională ce avea ca scop acapararea abuzivă a unor terenuri, prin nesocotirea drepturilor legale ale persoanelor îndreptăţite la reconstituire, şi valorificarea acestora către diverşi investitori.
Printre inculpaţi se află soţia ex-primarului din Şelimbăr, un fost consilier local, oameni de afaceri, un notar şi alţi angajaţi ai primăriei. Faptele au avut loc până în anul 2013, iar dosarul a fost deschis în 2015. Infracţiunile vizate au fost constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi spălarea banilor. Maricuţa era considerat în perioada ultimului mandat ca fiind cel mai bogat primar din România. Averea acestuia este evaluată la câteva zeci de milioane de euro.
Problemele identificate de judecători
Magistraţii au constatat că în cazul infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat, rechizitoriul este nelegal ”sub aspectul neindicării precise şi concrete a actelor de constituire, sprijin şi aderare la grupul infracţional organizat, respectiv neindicarea momentului comiterii actului/actelor imputate, în cazul tuturor inculpaţilor vizaţi de acuzaţie”.
În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată imputate lui Maricuţa Ioan Daniel şi Scumpu Elena, au fost identificate probleme în privinţa ”lipsei menţiunii concrete a acţiunilor imputate ca realizând tipicitatea obiectivă a infracţiunii, precizarea clară a momentului consumării fiecărui act material, precizarea prejudiciilor produse prin fiecare act material, cu indicarea momentului producerii primei pagube, atunci când actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioadă de timp”.
Pentru faptele de spălare de bani, judecătorii au identificat lipsuri ”sub aspectul lipsei de claritate a acuzaţiilor aduse inculpaţilor persoane fizice datorită nedescrierii circuitului financiar individualizat (provenienţă, cuantum, destinaţie, scop), iar în cazul inculpaţilor persoane juridice datorită lipsei descrierii activităţilor realizate în numele societăţilor şi lipsei individualizării actelor de creditare”.
Nulitatea redeschiderii urmăririi penale
Cel mai grav este faptul că instanţa a constatat nulitatea absolută a încheierii nr. 42/24.11.2015 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Sibiu, de confirmare a redeschiderii urmăririi penale dispuse de procuror. De asemenea, au fost excluse din materialul probator datele obţinute privind tranzacţiile financiare, inclusiv valorificarea lor în procedee probatorii ulterioare.
”Constată nelegalitatea obţinerii probelor privind tranzacţiile financiare efectuate în afara perioadelor menţionate în încheierile şi mandatele emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi dispune excluderea acestora. Constată nulitatea absolută a încheierii nr. 8/05.02.2016 a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Alba şi exclude datele obţinute în urma dispunerii efectuării percheziţiilor informatice, inclusiv valorificarea lor în procedee probatorii ulterioare. Dispune îndepărtarea fizică de la dosar, de către procuror, a proceselor – verbale de redare a măsurilor de supraveghere tehnică realizate în cauză”, se mai precizează în încheierea Curţii de Apel Alba Iulia din 18 iulie 2022.
Pentru că procurorul nu a avut cum să remedieze neregularităţile în timpul legal de cinci zile, prin încheierea din 29 iulie, instanţa a dispus restituirea cauzei la DNA - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie.
Cum ar fi acţionat inculpaţii
În rechizitoriu se mai susţine că, profitând de funcţiile deţinute la nivelul comisiei locale menţionate, inculpaţii Maricuţa Ioan Daniel şi Scumpu Elena ar fi determinat mai mulţi solicitanţi îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate sau moştenitori ai acestora să accepte semnarea unor procuri notariale prin care să împuternicească anumite persoane indicate de inculpaţi să vândă terenurile care urmau a fi atribuite.
”Pentru a-i face să semneze procurile, inculpaţii ar fi apelat fie la mijloace de presiune asupra solicitanţilor îndreptăţiţi (ameninţări că le vor fi repartizate terenuri lipsite de valoare) sau tracasare (amânarea sub diverse pretexte a finalizării reconstituirii dreptului de proprietate), fie i-au indus în eroare (prin ascunderea amplasamentului real şi al valorii reale a terenurilor, plătindu-le sume modice pentru terenuri prezentate ca fiind disparate, situate în locuri greu accesibile, dar care în realitate valorau sute de mii de euro).
Terenurile au făcut obiectul unor vânzări fictive repetate şi a unor multiple dezmembrări, schimburi şi vânzări. Întreaga operaţiune nelegală de valorificare ar fi fost orchestrată de inculpaţii Maricuţa Ioan Daniel, Scumpu Elena şi cea de-a treia persoană fără calitate specială, în beneficiul membrilor grupului infracţional. În final, inculpaţii care au aderat sau sprijinit grupul infracţional ar fi vândut terenurile unor cumpărători de bună credinţă (operatori de retail sau investitori imobiliari etc.), încasând sume mari de bani”, a transmis DNA la momentul trimiterii în judecată.
Maricuţa Ioan Daniel şi Scumpu Elena ar fi obţinut un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional constând în dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 36,38 hectare cu o valoare de 15.800.726 euro (valoarea de piaţă în 2018). Din acest total, 21,16 hectare reprezintă terenuri pentru care statul român a fost deposedat în mod fraudulos şi abuziv (suprafeţe aflate în proprietatea privată a statului şi atribuite de inculpaţi unor persoane neîndreptăţite).
Se încarcă comentariile...
