Cum au schimonisit comuniştii tradiţia. Bradul era pom de iarnă, iar Moş Crăciun devenise Moş Gerilă VIDEO
0
Ioana Ursu, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, descrie sărbătorile românilor în anii trişti ai „Epocii Nicolae Ceauşescu”.
Crăciunul era inexistent pentru autorităţile comuniste, care detestau orice simbol creştin. Imediat după venirea comuniştilor la putere, sărbătoarea Naşterii Domnului a fost practic ştearsă cu buretele, iar autorităţile „au uitat” de existenţa sa.
„Vechile valori erau marginalizate şi treptat înlcouite. De-a lungul întregii perioade a regimului comunist, numele Crăciunului şi semnificaţia lui creştină nu au fost prezente în discursul oficial, fiind înlocuite de sintagme precum <pom de iarnă>, <Sărbători de iarnă> şi fireşte de <Moş Gerilă> care venea să şteargă amintirea lui Moş Crăciun.
În anul 1947 găsim ultimele menţiuni oficiale în presă ale Crăciunului, iar din 1948 cuvintele Crăciun şi Moş Crăciun nu şi-au mai găsit locul în lumea socialistă din cauza semnificaţiei lor creştine”, explică Ioana Ursu, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
Comuniştii au „alungat” Crăciunul
La scurt timp, comuniştii au decis că românii nu merită „luxul” de a sărbători în tihnă Crăciunul, astfel că zilele de 25 şi 26 decembrie au devenit zile lucrătoare.
„Începând cu 1948, zilele de 25 şi 26 au devenit zile lucrătoare în Republica Populară Română. Startul sărbătorilor începea de abia după 27 dec, iar bradul – devenit pomul de iarnă - se împodobea abia în apropiere de anul nou, moment în care copiii îl aşteptau pe moşul cu barbă albă şi haine roşii, numit acum Gerilă. El continua să le aducă dulciuri şi jucării copiilor. Moş Gerilă era prezent în cantine şi cluburile uzinelor unde împărţea cadouri copiilor membrilor de sindicat”, mai spune muzeograful.
Treptat, după venirea lui Nicolae Ceauşescu la putere, până şi Revelionul a trecut în plan secund, iar sărbătorile de iarnă însemnau ziua dictatorului şi a soţiei sale.
„Mersul cu Pluguşorul şi urările de Anul Nou aderesate soţilor Ceauşescu în faţa clădirii Comitetului Central deschideau calea pentru evenimentele aniversare ale lunii ianuarie. În anii cultului personalităţii, propaganda a mutat accentul dinspre sărbătorile de iarnă înspre aceste aniversări din luna ianuarie dedicate zilelor de naştere ale lui Nicolae şi Elenei”, adaugă Ioana Ursu.
Moş Gerilă, tot mai sărac cu trecerea anilor
Odată cu trecerea anilor, pe fondul crizei economice şi a raţionalizării alimentelor, Moş Gerilă a devenit din ce în ce mai sărac, iar dulciurile şi jucăriile au ajuns simboluri ale luxului.
An de an, înaintea sărbătorilor, părinţii se luptau pentru a obţine o jucărie chinezească sau o ciocolată pe care să o pună sub brad: „Cu trecerea anilor, cadourile de la Moş Gerilă s-au împuţinat şi s-au subţiat în acelaşi ritm cu absenţa alimentelor şi a produselor de pe rafturile magazinelor. În Alba Iulia, la fel ca în întreaga ţară, era o adevărată provocare să găseşti podoabe pentru brad sau jucării copiilor.
În anii 80, în Alba Iulia, cel mai frecventat loc pentru cumpărarea cadourilor era magazinul Bucuria Copiilor. Din decembrie 1979, Alba Iulia a avut un orăşel al copiilor. Abia după ziua de 25 decembrie erau puse spre vânzare portocalele, bomboanele de pom şi jucăriile pentru împodobirea pomului de iarnă”.
Evident, masa de Anul Nou nu era nici ea un festin. Raţionalizarea alimentelor şi penuria alimentară modelau şi meniul de Revelion - mai spune Ioana Ursu.
Cei care aveau rude la ţară puteau eventual să taie un porc pentru ca masa să fie mai îmbelşugată. Şi tot prin apel la cunoştinţe sau prieteni puteai face rost cu greu de cafea, vin spumant sau banane.
Dacă în mediul rural comuniştii mai închideau ochii, iar anumite obiceiuri şi practici specifice tradiţiei de Crăciun au continuat, la oraşe lucrurile au stat cu totul altfel. Speranţele românilor au reînviat în 1989, după Revoluţie, după căderea Ceauşeştilor.
„Crăciunul lui 1989, care se anunţa a fi cel mai sumbru şi mai sărăcăcios, a adus de fapt cea mai mare speranţă. Pentru că românii şi-au luat atunci raţia de libertate. Azi ne bucurăm de semnificaţia esenţial creştină a Crăciunului şi de libertatea câştigată atunci”, a conchis Ioana Ursu.
Vă mai recomandăm şi:
Superstiţii în Ajunul Crăciunului. Ce e interzis să faci pe 24 decembrie, cum atragi norocul în casă
Se încarcă comentariile...
