Cum se poate contesta o amendă abuzivă. Trucuri şi sfaturi pentru a determina în instanţă declararea nulităţii sancţiunii

Publicat: 22.07.2017 06:12

Ultima actualizare: 05.08.2022 08:53

Orice sancţiune contravenţională considerată abuzivă poate fi contestată în instanţă

Primirea unui proces-verbal de constatarea unei contravenţii este una dintre situaţiile cu care majoritatea oamenilor s-au lovit măcar o dată până acum, ca şofer, ca pasager în mijloace de transport în comun sau în alte situaţii. Orice proces verbal poate fi contestat în instanţă dacă se consideră că sancţiunea este abuzivă.

Mulţi dintre cei sancţionaţi plătesc amenda chiar dacă o consideră abuzivă, speriaţi de costurile mari pe care ar trebui să le plătească dacă deschis un proces în instanţa de judecată. Agenţii constatatori care au încheiat procesul-verbal nu dau, în general, prea multe detalii sau nu dau deloc în legătură cu posibilitatea de contestare sau aspecte procedurale cu privire la aceasta.

În practică s-a dovedit, însă, că aceiaşi agenţi constatatori nu stăpânesc tocmai satisfăcător legislaţia şi procedura la întocmirea proceselor-verbale contravenţionale, oferind posibilităţi de contestare şi anulare a amenzii contravenţionale. Principalul act normativ în materia contravenţională îl reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificări şi completări, dar există şi contravenţii care se supun prevederilor unor legi speciale.

Agenţi constatatori, aşa cum sunt definiţi de lege, sunt: „primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale”. În continuare sunt enumerate şi contravenţiile care privesc: „apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului”. Tipurile de sancţiuni prevăzute în legislaţie sunt: avertismentul, amenda contravenţională şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare. Avertismentul şi amenda contravenţională se pot aplica oricărui contravenient persoana fizica sau juridică iar prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai persoanelor fizice. Dacă aceeaşi persoana a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplica pentru fiecare contravenţie. Cele mai des întâlnite procese-verbale sunt legate de circulaţia pe drumurile publice, circulaţia în mijloacele de transport în comun, activităţi în spaţiile publice, activităţi de comerţ.

Aceeaşi legislaţie reglementează şi datele şi informaţiile ce trebuie consemnate în cuprinsul procesului-verbal:

- data şi locul unde este încheiat;

- numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;

- descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

- indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;

- indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;

- posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;

- termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Dacă este vorba de o persoană juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la:

- denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia;

- datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia. Agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Absenţa de pe procesul verbal a uneia dintre aceste informaţii poate duce la anularea sancţiunii în instanţă. Prin efectul legii procesul-verbal nu-şi poate face efectul, dacă menţiunile înscrise lipsesc sau sunt eronat efectuate,

Citește și: Firme din China, Elveţia şi România au depus oferte pentru cumpărarea producţiei de la Cupru Min. Compania vinde 80.000 de tone de concentrat

urmarea fiind pentru contravenient că este pus în situaţia anterioară sancţionării. În anumite situaţii (unul dintre cele mai întâlnite cazuri fiind controlorii de pe liniile mijloacelor de transport în comun), lipsa unui ordin de serviciu/delegaţii, care să ateste activitatea cu anumite competenţe teritoriale sau chiar materiale (dacă respectivul agent constatator era împuternicit să sancţioneze fapte contravenţionale) poate duce la nulitatea absolută a proceselor-verbale.

Plângerea trebuie însoţită de copia procesului-verbal de contravenţie, de taxa judiciară de timbru de 20 de lei, precum şi de orice alte documente care pot fi considerate probe. În cazul în care contravenientul propune administrarea probei cu martori, în plângere vor fi menţionate numele, prenumele şi domiciliul martorilor. După depunerea plângerii, sunt aplicabile noile dispoziţii prevăzute de noul Cod de procedură civilă cu privire la verificarea cererii şi regularizarea acesteia.

Împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenţii se poate face contestaţie la instanţa judecătorească competentă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării. Dacă documentul este semnat, data respectivă se consideră momentul în care s-a luat la cunoştinţă şi cel din care curg cele 15 zile pentru depunerea contestaţiei. În cazul refuzului semnării procesului verbal, de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, data comunicării este data primirii acestuia prin poştă cu confirmare de primire, curier sau data afişării (pe uşa sediului societăţii comerciale sau pe uşa domiciuliului în cazul persoanelor fizice) şi din acel moment curge termenul de 15 zile. Instanţa competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie a fost savârşită contravenţia. Contestaţia suspendă executarea, până la soluţionarea cauzei. Procesul-verbal de contravenţie neatacat în termen, precum şi hotărârea judecatorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Atacarea unui proces-verbal se poate face în instanţă cu privire la aspectul legalităţii actului întocmit şi aspectul temeiniciei faptelor consemnate. Se poate solicita nulitatea în cazul inexistenţei: numelui societăţii de asigurare (în cazul amenzilor rutiere), menţiunilor că se poate achita amenda în termen de 48 de ore lucratoare în cuantum de 50%, mentiunii că se poate formula contestaţie in termen de 15 zile, a obiecţiunilor, a datelor despre martori sau a indicării motivului pentru care nu s-a luat nici un martor. Actul normativ prevede că nu poate fi martor un alt agent constatator. Altfel, e nevoie de prezenţa a minim unui martor sau, în lipsa, precizarea din partea agentului constatator a motivelor pentru care procesul-verbal a fost încheiat astfel. Legea nu împiedică întocmirea procesului-verbal de contravenţie în lipsa contravenientului, însă numai cu respectarea condiţiilor de consemnare acestei situaţii în mod distinct, în cuprinsul respectivului proces-verbal. În privinţa teminiciei faptelor, se arată în motivarea contestaţiei faptul că între situaţiile consemnate şi situaţia din realitate există diferenţe, că aprecierea faptelor este exagerată sau împrejurările sunt incorect descrise, inclusiv sub raportul cauzalităţii.

Plângerea trebuie redactată în 3 sau 4 exemplare şi prin aceasta se poate solicita instanţei anularea procesului-verbal, schimbarea încadrării din amendă în avertisment, diminuarea amenzii sau, daca a fost achitată, restituirea acesteia. În cazul în care este vorba despre o amendă privind încălcarea regimului de viteză pe şosele se poate cere şi documentul de verificare metrologică a aparatului radar. Sunt multe situaţii în care Poliţia ”uită” să actualizeze aceste documente, lucru care atrage nulitatea tuturor proceselor verbale întocmite pe baza măsurătorilor oferite de respectivul aparat. Se poate menţiona şi faptul că se doreşte judecarea în lipsă, caz în care instanţa va soluţiona cauza exclusiv pe actele pe care le depuse la dosar.