De ce credem în teorii ale conspiraţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii au crezut, cred şi vor crede întotdeauna în scenarii dintre cele mai fanteziste, însă această predispoziţie spre construirea de teorii ale conspiraţiei apare mai ales atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii.

Oricât de nebuneşti ar putea să pară, oamenii simt nevoia să creadă în teorii ale conspiraţiei mai ales în momentele limită care intervin în viaţa lor. Conform unui studiu recent realizat de University din Miami, SUA, cercetătorii în ştiinţe politice Joseph E. Uscinski şi Joseph M. Parent au ajuns la concluzia că un număr impresionatn de oamenii cred în teorii ale conspiraţiei demne de Hollywood. 

De exemplu, o treime din americani trăieşte cu convingerea că preşedintele Barack Obama are o altă naţionalitate decât cea americană şi că nu s-a născut pe pământ american, la fel cum alţii cred în proporţie similară că atacurile teroriste de la 11 septembrie au fost puse la cale cu implicarea administraţiei Bush.

Studiul realizat de Uscinski şi Parent indică faptul că această credinţă în teorii ale conspiraţiei nu ţine cont de rasă, religie, sex, vârstă, nivel economic, orientare politică, educaţie sau ocupaţie. Un factor însă face diferenţa în ceea ce priveşte reducerea acestei predispoziţii de a da crezare şi de a imagina cele mai complexe scenarii, conform cercetătărilor. Astfel, s-a observat o scădere a acestei tendinţe la persoanele cu studii medii (23%), comparativ cu persoanele cu studii superioare (42%), acestea din urmă fiind mult mai atrase de gândul existenţei unei teorii a conspiraţiei.

Un alt lucru important observat de Uscinski şi Parent, societăţile unde gradul de anxietate este crescut şi în care oamenii trăiesc cu teama că ar putea pierde controlul determină o mai mare predispoziţie către acceptarea unor teorii ale conspiraţiei şi găsirea unor explicaţii elaborate. În situaţii reale acest lucru este demonstrate de modul în care oamenii reacţionează în cazul unor situaţii extrem de stresante, de la dezastre naturale (cutremure, pandemii etc) până la alte tipuri de situaţii dificile (cum ar fi şomaj, nesiguranţă economică accentuată etc) când suntem mai înclinaţi să născocim, să dăm crezare şi să-i convingem şi pe alţii că anumite scenarii sunt adevărate.

O teorie a conspiraţiei este definită, de regulă, de patru caracteristici: (1) un grup (2) care acţionează în secret (3) pentru a influenţa într-un fel sau altul instituţii, pentru uzurparea puterii, pentru a ascunde adevărul sau pentru a câştiga ceva (4) în detrimentul binelui comun. O analiza amănunţită a 100.000 de scrisori trimise pretigioasei publicaţii New York Times în decursul a 121 de an a scos la iveală că oamenii văd conspiratori şi conspiraţii în cele mai diverse împrejurări, de la Adolf Hitler la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, însă toate acestea au un lucru în comun: PUTEREA. Autorii studiului au sintetizat existenţa acestui raport de forţe cu un citat din Principele Niccolo Machiavelli, care vorbea despre „dorinţa puternică de a conduce şi dorinţa slabă de a nu fi condus“. 

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite