Ce nu poate finanta Primaria fac firmele private

sustine arhitectul-sef al orasului de pe malurile Begai, dr. Radu Radoslav

- Dupa lungi lupte, planul de urbanism general (PUG) al Timisoarei a fost aprobat. Ce efecte va avea punerea in practica a acestuia? - In primul rand, inseamna explozia orasului in exterior. Dupa inceperea lucrarilor la soseaua de centura si la autostrada, care va trece pe langa Timisoara, municipiul va deveni un punct foarte important in aceasta zona central-europeana. In ultimii ani, orasul a avut parte de un boom economic si din aceasta cauza trebuie sa prevedem o dezvoltare si mai mare. Marile firme care deja au sediu aici incep sa atraga tot mai multa forta de munca. In ultima perioada s-a remarcat atragerea din intreaga tara in Timisoara a specialistilor romani de inalta calificare. Sunt peste o suta de firme de soft, ceea ce inseamna salarii de peste 500 euro pe luna. Acesti oameni vor dori sa-si construiasca noi case sau sa-si deschida si alte afaceri. Trebuie sa avem prevazut totul in PUG. Estimam o explozie a sucursalelor bancare in Timisoara si o constructie de hoteluri. Cel putin un mall se va ridica la Timisoara. - Ce se va intampla cu cladirile din centrul vechi, in conditiile in care multe dintre ele ar trebui consolidate si renovate? - Primaria a incercat sa dea un exemplu si a decis refacerea fatadelor cladirilor a caror proprietara este. Din punct de vedere financiar, inseamna foarte mult. La o cladire consolidata, pretul a ajuns la 300 de euro pe metrul patrat, in conditiile in care la mansarda cladirii am facut cateva incaperi. In ultimii doi ani se remarca faptul ca renovarea cladirilor vechi se face din fonduri private. Acest lucru a fost posibil si datorita schimbarilor care se petrec in aceste spatii din punct de vedere social. - Care va fi soarta cladirii Teatrului National din Timisoara? - Pentru a intelege ce se intampla acum trebuie sa punctam cateva repere istorice. Constructia a inceput in 1875, dupa un proiect neorenascentist italian, realizat de arhitecti vienezi. In 1920, un incendiu a distrus cladirea, iar peste trei ani arhitectul Duiliu Marcu a venit din Bucuresti si a reproiectat cladirea in interior. In 1939, cand regele Carol a venit la putere, a dat ordin sa fie refacuta fatada teatrului. Atunci a aparut si balconul care in 1989 a devenit unul dintre simbolurile Revolutiei. Cand am pornit la refacerea fatadelor cladirii, am ales tactica pasilor marunti. Lateralele de pe strazile Alba Iulia si Marasti au fost renovate in varianta central-europeana vieneza, cu culori destul de pale. Ultimul pas a fost refacerea fatadei dinspre Piata Operei. Dupa mai multe dezbateri cu cei mai buni arhitecti, am propus sa facem un compromis - sa aducem pe cele doua parti laterale ale fatadei din piata vechile ferestre si ornamente, lasand intact balconul, care inseamna istorie. Documentatia a fost transmisa comisiei zonale din Timisoara, care nici macar nu ne-a chemat la discutii. Aceasta comisie a trimis la Bucuresti doua variante, care nu tin cont de cele propuse de noi. Ori sa se darame inclusiv balconul - ceea ce cred ca ar fi o ofensa adusa timisorenilor - ori sa se refaca fatada cum e acum, curatandu-se tencuiala, au sustinut cei din comisie. - Va ramane, deci, Timisoara fara balconul din care a facut istorie? - A venit un document de la Comisia monumentelor care ne mai da o speranta. In document se spune ca ar trebui facute cateva dezbateri. Cred ca ar trebui sa se faca o dezbatere publica pe marginea acestui subiect. Este o decizie extrem de importanta pentru Timisoara, deoarece acest balcon, alaturi de Catedrala, reprezinta unul din simbolurile lui Decembrie '89. - In ce masura firmele private se implica in sprijinirea diverselor proiecte de reconstructie ale municipalitatii? - Trebuie sa recunoastem faptul ca marile firme din Timisoara au sprijinit, de-a lungul timpului, o serie de proiecte. Fara acesti bani, municipalitatea nu ar fi avut posibilitatea sa readuca intr-o buna stare o serie de obiective. Astfel, datorita donatiei facute de firma Connex, a fost renovata statuia din Piata Libertatii, iar firma Procter & Gamble a asigurat fondurile pentru zugravirea Bastionului vechii cetati a Timisoarei. Firma de cablu UPC a asigurat finantarea pentru pjrenovarea parcului de langa Palatul Dicasterial. In principiu, este vorba de sume cuprinse intre 25.000 si 30.000 de euro. De asemenea, firmele Continental AG si Siemens au asigurat finantari pentru diverse proiecte ale municipalitatii. Grupul de firme Bega a asigurat cateva sute de milioane de lei, bani folositi pentru vopsirea podurilor din municipiu si si-a anuntat intentia ca, pana la sfarsitul anului, sa asigure pana la 10 miliarde de lei pentru diverse proiecte ale municipalitatii. Vom discuta care vor fi directiile in care se vor investi acesti bani pusi la dispozitie de conducerea de la Bega. Printre ultimele proiecte realizate cu ajutorul marilor firme se afla donatia firmei Coca Cola, datorita careia am reusit sa amenajam pentru tineri, in Parcul Central, piste de schi-board.