Simularea luării unei decizii privind soluţionarea crizei din Siria

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dr. Vasile Simileanu, în centrul imaginii, alături de deloc puţinii pasionaţi de geopolitica anului 2013.
Dr. Vasile Simileanu, în centrul imaginii, alături de deloc puţinii pasionaţi de geopolitica anului 2013.

Într-o vreme când majoritatea celor de vârsta lor se bucură de valurile Mării Negre sau de priveliştile minunate ale Munţilor Carpaţi, domniţe şi juni interesaţi de reperele lumii viitoare au optat pentru o experienţă neobişnuită. Numită simplu: un laborator de geopolitică aplicată.

Cum acest experiment este unul de interes public am optat pentru un scurt dialog cu dr. Vasile Simileanu, directorul revistei Geopolitica, iniţiatorul unor asemenea brainstorminguri la care participă, în calitate de cursanţi, tineri decişi să acţioneze, în viitor, în domenii profesionale unde expertiza lor să fie luată în calcul şi valorificată adecvat. 

TRIUNGHIUL GEOPOLITIC AL VIITORULUI

-   Care au fost scopurile şcolii de vară iniţiată de dumneavoastră?

-   În perioada 25 iulie-2 august s-a organizat de către ASAGRI, în colaborare cu Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea” şi în parteneriat cu Facultatea de Geografie, a Universităţii din Bucureşti, a III-a ediţie a Şcolii de Vară Geopolitics cu tema: „Washington - Beijing – Moscova: triunghiul geopolitic al viitorului?”.

image

Alexandru Grumaz - un general pro-american, cu experienţă diplomatică în China

Scopul acestei şcoli a fost de a genera un laborator de geopolitică aplicată, la care să atragem studenţi, masteranzi, doctoranzi şi tineri cercetători, din diferite medii de expertiză.

Pot afirma că acest obiectiv a fost atins în proporţie de peste 70%, deoarece nu toţi participanţii au înţeles tema în esenţa sa.

Bineînţeles, în condiţiile în care la foarte puţine facultăţi din România sunt cursuri de geopolitică, putem afirma că studiul individual şi pasiunea pentru această ştiinţă au demonstrat, dacă mai era nevoie, că geopolitica românească se poate dezvolta şi are şanse mari să genereze o şcoală de gândire.

Spun acest lucru, deoarece, de peste zece ani am avut ocazia să constat mutaţii importante în modul de percepţie a acestei ştiinţe, în rândurile tinerilor mei colaboratori. Şi ca la orice şcoală mai sunt şi decepţii...

PRO ŞI CONTRA

Ce invitaţi s-au perindat, prin faţa auditoriului, şi cine erau tinerii care le urmăreau ideile şi argumentele expuse?

- Am avut invitaţi din diferite medii de expertiză: diplomaţi: ambasador Constantin Vlad – vicepreşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, ambasador Paraschiva Bădescu – fost diplomat în cadrul OSCE, ambasador Ioan Alexandru Budura – ex-ambasador în Republica Populară Chineză; militari: general dr. Alexandru Grumaz, amiral dr. Romulus Hâldan, comandor dr. Ştefan Georgescu, conf. dr. Marcel Antipa şi conf. dr. Dorel Buşe – Universitatea Naţională de Apărare Carol I, colonel (r.) dr. Ion Petrescu – vicepreşedinte al Asociaţiei G. C. Marshall; prof. as. dr. Nicolae Iordan-Constantinescu – Universitatea Financiar Bancară; dr. Liviu Mureşan – preşedinte al Fundaţiei EURISC; prof. Dr. Vasile Buga – Institutul de Studiere a Totalitarismului; conf. dr. Tiberiu Tănase – Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir; dr. Marius Văcărelu – SNSPA.

image

Liviu Mureşan - un conaţional cu conexiuni profesionale la sediul NATO

Aşadar, am căutat să acoperim întregul spectru al ştiinţelor sociale, al analizei şi sintezei, pentru a aduce argumente pro şi contra unei ipoteze de lucru.

În ce măsură am reuşit? Cifrele vorbesc de la sine! Pot să spun, cu satisfacţie, că tinerii care au aplicat la această şcoală – în număr de 26 - au provenit din diferite centre universitare: Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Sibiu, fiind medici, sociologi, istorici, geografi, militari.

Ţin să menţionez că lucrările prezentate de către aceştia s-au ridicat la un nivel înalt de exigenţă.

Aici aş menţionata comunicările prezentate de către Andreea Brânză, Aura Ban, Ecaterina Bălănel, Irina Alexandru, Popa Eduard, Mircea Voina, Octavian Sergentu, Monica Muţu şi Viorica Joiţa. Este un lucru fără precedent, în care studentele s-au prezentat mult mai bine decât colegii lor.

Acest lucru denotă înţelegerea atât a diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale, cât şi a  complexelor fenomene geopolitice, ale lumii actuale, care sunt descifrate şi analizate cu seriozitate, de către o nouă generaţie de specialişti, mult mai bine pregătită, cu reale şanse de a se afirma în domeniul cercetării ştiinţifice.

Au fost abordate analize privind geopolitica şi geostrategia unor state: SUA, China, Rusia, dar nu au fost ocolite statele arabe, Uniunea Europeană şi zonele de conflicte actuale. Au fost analizate probleme ridicate de resursele energetice, de securitatea regională şi globală, terorismul şi contraterorismul, activitatea de Intelligence etc.

Un loc important, în analizele prezentate de cursanţi a fost ocupat de rolul organizaţiilor regionale politice, economice şi militare.

Nu pot decât să aduc mulţumiri doamnei conf. dr. Laura Comânescu – decan al Facultăţii de Geografie -  şi domnului prof. dr. Cristian Tălângă – prodecan al Facultăţii de Geografie -, cărora le port un respect deosebit pentru sprijinul acordat şi implicarea în realizarea acestui proiect inedit.

ROLUL DE MEDIATOR

-  În luna august mai aveţi planificată o şcoală similară. Care ar fi reperele sale distinctive?

-  Da, aşa este! Împreună cu Flavius Caba-Maria, preşedintele MEPEI, am hotărât să organizăm o Şcoală de vară internaţională, pe o temă de strictă actualitate: „Orientul Mijlociu – provocări şi certitudini”.

Persoanele invitate să conferenţieze sunt analişti, diplomaţi, cadre universitare, jurnalişti din Iordania, Egipt, Siria, Liban, Iran şi România, iar cursanţii sunt studenţi cu varii specializări  din Spania, Turcia, Siria, Brazilia, Republica Moldova şi România.

Pe timpul şcolii vom face două aplicaţii: una la Casa Titulescu – privind organizarea unei mese rotunde cu invitaţi din străinătate şi din mediul diplomatic acreditat la Bucureşti şi a doua se va concretiza în simularea luării unei decizii, în problema crizei din Siria, urmând ca tinerii cursanţi să îndeplineasă rolul de mediator şi să propună măsuri concrete; în acest caz vor fi formate echipe compuse din trei cursanţi, care vor reprezenta Rusia, SUA, UE, Israel şi Iran.

Realizarea acestui proiect este posibilă datorită sprijinului acordat de partenerul nostru, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, prin implicarea domnului dr. Nicolae Iliescu, directorul acestei instituţii de cultură, un apropiat al tinerei generaţii, cât şi de sprijinul logistic acordat de firma de avocatură Antico&Bălăşoiu, prin directorul acesteia, avocat Viorel Bălăşoiu.

Comunicările din ambele „laboratoare de lucru” vor fi publicate – ca şi în anii trecuţi – în două proceedinguri, sub îndrumarea referenţilor ştiinţifici, din echipa Revistei Geopolitica şi Editurii Top Form.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite