Luptele cu tauri, spre patrimoniul UNESCO

Mario Vargas Llosa şi alte celebrităţi ale culturii hispanice vor să salveze coridele, care sunt violent contestate de organizaţiile de protecţie a animalelor Dacă luptele de tauri ar

Mario Vargas Llosa şi alte celebrităţi ale culturii hispanice vor să salveze coridele, care sunt violent contestate de organizaţiile de protecţie a animalelor

Dacă luptele de tauri ar face parte din patrimoniul cultural al omenirii, gestionat de UNESCO, atunci coridele s-ar putea desfăşura, măcar din când în când, în ţările unde acest spectacol este deja o tradiţie. Înfruntarea dintre om şi animalul simbol al puterii, taurul, are o semnificaţie spirituală deosebită, subliniată magistral în "Fiesta" lui Ernest Hemingway.

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa şi actriţa spaniolă Paz Vega sunt doar două dintre celebrităţile care au promis să ajute campania de susţinere a propunerii de înscriere a luptelor cu tauri în patrimoniul UNESCO, ca parte integrantă a tradiţiei spaniole.

Platformă de apărare pentru Fiesta National

Cei care luptă pentru a transforma această tradiţie, numită de unii "sport sângeros", într-un act cultural tradiţional, protejat de Naţiunile Unite, vor să pună capăt manifestărilor de protest care au loc în faţa arenelor, ori de câte ori se mai organizează câte o coridă. Aceste manifestări ostile, iniţiate de organizaţiile pentru protecţia animalelor, au dus la pierderea sponsorilor şi, fără bani, luptele cu tauri au ajuns să fie pe cale de dispariţie. Cantautorul Joaquin Sabina şi dramaturgul Albert Boadella şi-au propus chiar să creeze un imn al susţinătorilor. Luis Corrales, directorul platformei "Fiesta National", a precizat: "Dacă insistăm, cel mai târziu în anul 2010, corida va face parte din patrimoniul cultural al Spaniei".

Ce spune "opoziţia"

Leah Garces, directorul Societăţii Mondiale pentru Protecţia Animalelor, consideră însă că "luptele cu tauri nu sunt altceva decât o tortură organizată, sistematică şi colectivă, aplicată unor animale blânde, care nu ne-au greşit cu nimic". Ideea de a obţine statut de "tradiţie culturală" îi repugnă lui Garces, care argumentează spunând că "tradiţia nu poate fi o scuză pentru cruzime". El le cere susţinătorilor platformei "Fiesta National" să-şi imagineze cum ar privi ei o cerere din partea italienilor care - teoretic - ar putea solicita şi ei reînvierea luptelor cu gladiatori, pe motiv că au fost cândva reprezentative pentru Cetatea Romei. În apărarea taurilor au intervenit şi 200 de parlamentari europeni, care au semnat o declaraţie de principiu prin care au promis că vor susţine interzicerea luptelor cu tauri. În Spania, oraşul Barcelona s-a declarat "anticorida" încă din 2004, iar în locul arenei din centrul metropolei a fost construit un centru comercial.

Ernest Hemingway a iubit tauromahia

Coridele au stârnit mari pasiuni şi în rândul oamenilor din afara spaţiului hispanic. Scriitorul american Ernest Hemingway, de pildă, a înregistrat primul mare succes literar cu romanul "Fiesta", a cărui acţiune cuprinde vaste descrieri ale luptelor cu tauri. Personajul principal meditează adesea asupra simbolului de putere şi dominare a omului asupra naturii animale, pe care îl reprezintă o veritabilă coridă.

Pe lângă Hemingway, o mulţime de cititori ai operelor sale au devenit admiratori ai matadorilor şi ai luptelor desfăşurate de ei. Un britanic a mers chiar mai departe şi s-a mutat în Spania pentru câţiva ani, pentru a deveni el însuşi matador. Frank Evans are acum 65 de ani şi, în anul 2005, încă umplea arena spaniolă din Costa del Sol. Timp de decenii, hispanicii l-au adorat pe "El Ingles", care dădea dovadă de un curaj ieşit în comun în confruntarea cu taurii.