Încolţit din toate părţile, Vladimir Putin a părăsit summitul G20 mai devreme? Kremlinul dezminte

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a plecat mai devreme decât era programat de la summitul G20 care a început sâmbătă în oraşul australian Brisbane, pe fondul tensiunilor cu liderii occidentali din cauza crizei ucrainene, afirmă surse ruse.

"Programul vizitei preşedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat", a declarat o sursă din cadrul delegaţiei ruse, citată de AFP.

Conform surselor citate, preşedintele Rusiei participă la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial şi va pleca mai devreme decât era prevăzut. "Acest dineu este mai degrabă o ocazie de divertisment", adaugă sursa citată.

Informaţia nu a fost confirmată de surse oficiale şi nu este clar dacă Putin a părăsit deja summitul sau când o va face.

Kremlinul a respins speculaţiile că preşedintele rus Vladimir Putin ar intenţiona să plece mai devreme de la summitul G20 din Australia din cauza criticilor care i se aduc în legătură cu politica Rusiei în estul Ucrainei.

Un oficial rus, care nu şi-a declinase identitatea, era citat de agenţii internaţionale cu informaţia că Putin ar putea să nu mai asiste la  o şedinţă de lucru duminică, 16 noiembrie, pentru că ar avea ale întâlniri programate la Moscova. Această informaţie a fost dezminţită de Kremlin.
 

"Summitul G20 se încheie duminică. Vladimir Putin va trebui să plece, dar abia după ce va termina activităţile din agendă", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse.

Peskov a respins speculaţiile că Putin şi-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali. "Aceste speculaţii sunt nişte absurdităţi. Tema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost abordată pe larg la toate întrevederile bilaterale, dar nu a făcut nimeni presiuni", a subliniat Peskov.

Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17 în Ucraina, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

Încă de vineri, cu o zi înainte de începerea summitului G20, Marea Britanie şi Australia au pregătit o primire ostilă preşedintelui rus Vladimir Putin. Premierul australian Tony Abbott l-a acuzat pe Putin că intenţionează să restaureze gloria pierdută a ţarismului sau a Uniunii Sovietice, în timp ce premierul britanic David Cameron a denunţat o Rusie care agresează ţări mai mici decât ea, referindu-se la Ucraina.

NATO a confirmat în cursul acestei săptămâni temerile autorităţilor de la Kiev, potrivit cărora Rusia a mobilizat trupe şi echipamente militare în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruşi, acuzaţii negate de Moscova.

Acesta este contextul în care cei mai importanţi lideri ai lumii l-au întâmpinat la Brisbane, un oraş din estul Australiei, pe liderul de la Kremlin.

Franţa întreţine de asemenea relaţii tensionate cu Rusia. Vineri, o sursă rusească a afirmat că Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri serioase de compensaţii.

Premierul francez Manuel Valls a afirmat vineri seara că Franţa va lua decizii în mod suveran, fără ca cineva să-i dicteze poziţia în privinţa livrării controversate a două nave de tip Mistral Rusiei. Hollande şi Putin urmau să aibă o întrevedere bilaterală astăzi la ora 10:00.

Sâmbătă, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat pentru presă că situaţia din Ucraina rămâne un subiect de preocupare majoră.

La rândul său, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat şi el,  cu ocazia summitului G20, desfăşurat la Brisbane, că acţiunile Rusiei în Ucraina reprezintă "o ameninţare mondială".

"Statele Unite coordonează eforturile de contracarare a epidemiei de Ebola şi se opun agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care este o ameninţare mondială, după cum am observat cu doborârea Cursei aeriene MH17", a declarat Barack Obama, citat de Reuters.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană analizează posibilitatea impunerii unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul crizei din Ucraina. "Actuala situaţie nu este satisfăcătoare. Analizăm posibilitatea introducerii unor noi oficiali pe lista sancţiunilor", a spus Merkel.