Confruntarea NATO-Rusia, armament şi strategii la Marea Neagră. Ion Petrescu: „În Ucraina s-a ajuns în situaţia Transnistriei în 1992”

Forţa de Reacţie a NATO va numără 40.000 de soldaţi. FOTO Eduard Enea

Statele Unite vor deplasa armament greu în România încercând să balanseze raportul de forţe cu Rusia în urma anexării Crimeei de către Moscova. Asistăm la o nouă cursă a înarmării, de această dată în bazinul Mării Negre?

Care sunt perspectivele şi ce trebuie să facă România pentru propria securitate? Discutăm depre toate acestea la dezbaterile Foreign Policy România de la Adevarul Live, începând cu ora 12.00, împreună cu analistul militar col (r) Ion Petrescu. O emisiune moderată de Ion M. Ionită.

Colonelul Ion Petrescu a subliniat că, la nivelul marilor puteri nucleare, există o dorinţă categorică de soluţionare diplomatică a acestor tensiuni, iar convorbirea care a avut loc în noaptea de joi spre vineri între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Vladimir Putin este cea mai bună dovadă în acest sens. 

Ion Petrescu: „Azi noapte a avut loc o convorbire telefonică între Barack Obama şi preşedintele Vladimir Putin, un dialog echilibrat, în care s-au luat nişte decizii, precum necesitatea respectării acordului de la Minsk. Mergem spre o soluţie pe termen scurt şi mediu de aşezare a Ucrainei pe acordul de la Minsk, care a urmărit încetarea focului.

S-a ajuns într-o situaţie similară celei din Transnistria, în 1992. Observatorii OSCE coboară în adăpost când primesc un telefon, joacă table, apoi reurcă după ce trece alerta. 

Preşedintele Putin a ajuns la un acord cu preşedintele Obama ca Iranul şi Siria să rămână sub lupă. În cazul Iranului vom vedea o decantare până la sfârşitul lunii. 

La nivelul super-puterilor nucleare se doreşte o rezolvare pe cale diplomatică a conflictelor.”

Ecourile Războiului Rece se resimt mai puternic ca oricând, după ce NATO a decis să răspundă cu aceeaşi monedă retoricii belicoase a Moscovei. După ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, la un târg de armament, că intenţionează să cumpere anul acesta 40 de rachete intercontinentale, încălcând astfel mai multe tratate de neproliferare şi dezarmare nucleară pe care le-a semnat, Aliaţii au decis să ia paşii necesari pentru a putea contracara înarmarea Rusiei. Oficialii NATO au subliniat că decizia de a revizui politica nucleară a blocului militar este o consecinţă directă a anunţului făcut de Putin. 

„Există o îngrijorare reală cu privire la modul în care Rusia se laudă public cu arsenalul nuclear. Aşa că au loc multe deliberări în Alianţă despre armele nucleare, însă totul se petrece foarte lent şi conştient. Avem nevoie să analizăm cu atenţie poziţiei în care ne aflăm”, a declarat un oficial NATO sub anonimat pentru cotidianul britanic „The Guardian”. 

Miniştrii Apărării din NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru un summit de două zile, însă SUA fac eforturi pentru convocarea unui grup ministerial de planificare special pentru revizuirea stratgiei. Grupul se va reuni cel mai probabil anul acesta, mai devreme decât era planificat. 

Totodată, miniştrii din NATO au decis ieri triplarea efectivelor din Forţa de Reacţie, care numără în prezent 13.000 de soldaţi. „Tocmai am făcut încă un pas pentru a adapta NATO la mediul de securitate schimbat şi cu tot mai multe provocări”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul-general al Alianţei Tratatului Atlanticului de Nord. 

NATO „analizează cu atenţie implicaţiile acţiunilor Rusiei, inclusiv activităţile nucleare”, în contextul implicării Rusiei în estul Ucrainei şi decizia recentă a Moscovei de a-şi spori capacităţile militare, inclusiv arsenalul nuclear, a subliniat Stoltenberg. Alianţa face eforturi şi pentru a identifica „modalităţi de a face faţă ameninţărilor hibride, inclusiv o cooperare mai strânsă cu UE”, a adăugat acesta. 

Forţa de Reacţie va ajunge astfel să numere 40.000 de soldaţi, la care se vor adăuga şi cei aproximativ 5.000 de militari care vor face parte din noua forţă de reacţie rapidă a NATO, înfiinţată tot în contextul tendinţelor expansioniste ale Rusiei. Înfiinţată în 2002, Forţa de Reacţie a NATO este formată din trupe multinaţionale cu pregătire de elită şi cu armament şi tehnică avansate. Are unităţi aeriene, maritime, terestre şi o componentă de operaţiuni speciale. Toate acestea sunt gândite astfel încât să poată fi mobilizate rapid oriunde unde este nevoie.

Cu toate acestea, NATO nu s-a întors la tactici specifice Războiului Rece, spune secretarul-general. „Nu căutăm confruntări şi nu vrem o cursă a înarmării”, a spus acesta. 

Miniştrii au finalizat şi planurile privind înfiinţarea celor şase comandamente de mici dimensiuni pe teritoriile aliaţilor din Europa de Est - România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Fiecare va număra în jur de 40 de oameni, iar cele şase centr vor fi coordonate de un Sediul Logistic Comun. 

Marţi, secretarul american al Apărării, Ash Carter, a anunţat că SUA vor mobiliza armament greu în aceste state, după o săptămână în care zvonurile în acest sens au declanşat şi anunţul lui Putin cu privire la arsenalul nuclear. 

Cotidianul american „The New York Times” a dezvăluit duminică faptul că Pentagonul a propus Departamentului pentru Apărare al SUA şi Casei Albe mobilizarea de armament greu - tancuri. vehicule de infanterie şi până la 5.000 de soldaţi - în patru ţări est-europene: România, Polonia, Bulgaria şi Ungaria.

Ministrul Apărării Mircea Duşa a confirmat că România poartă negocieri cu SUA. 

Declaraţiile ministrului Duşa au venit la câteva ore după ce Moscova a transmis că va mobiliza tancuri pe flancul vestic, rachete în Kaliningrad şi soldaţi în Belarus. 

Mobilizarea de armament american greu în România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Letonia o măsură propusă de armata SUA, ar „reprezenta cel mai agresiv pas făcut până acum de Pentagon şi NATO” de la încheierea Războiului Rece, a avertizat astăzi un oficial din ministerul rus al Apărării. Generalul a ameninţat că, în această situaţie, „Rusia nu va avea de ales şi va trebui să-şi consolideze forţele pe flancul vestic”.