Obstacolele in calea liberei circulatii a fortei de munca in spatiul UE

Una dintre dispozitiile Tratatului de la Roma precizeaza ca libera circulatie a fortei de munca este un obiectiv fundamental ce trebuie atins in vederea realizarii pietei comune. Teoretic, exceptie ar

Una dintre dispozitiile Tratatului de la Roma precizeaza ca libera circulatie a fortei de munca este un obiectiv fundamental ce trebuie atins in vederea realizarii pietei comune. Teoretic, exceptie ar face doar sectorul public, unde libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de securitate nationala. Practic, imediat dupa extinderea Uniunii cu inca 10 noi state, vechile membre au introdus reglementari specifice in privinta drepturilor la munca, asa-numitele "restrictii de tranzitie", multe dintre ele contradictorii si putin cunoscute de publicul larg.
Restrictii de tranzitie
Argumentele "Celor Vechi" au fost acelea de a-si proteja pietele de munca nationale in fata unui eventual aflux de muncitori din Est si faptul ca sistemul de asigurari ar fi dat peste cap. Acest fapt a fost posibil deoarece Tratatul de aderare a noilor state membre permite introducerea de masuri de tranzitie numite in cercurile UE ,aranjamentele 2+3+2 ani".
Aceasta perioada de tranzi-tie este impartita in trei faze:
1. In prima faza (pana la 30 aprilie 2006), statele UE pot aplica masurile nationale bazandu-se pe acordurile bilaterale in formularea politicilor pietei de munca
2. In ianuarie 2006, Comisia Europeana va prezenta un raport Consiliului in privinta functionarii aranjamentelor de tranzitie. Pe baza acestui raport, statele membre vor trebui sa notifice CE asupra intentiilor din perioada urmatoare
3. In cea de-a doua faza (intre 1 mai 2006 si 30 aprilie 2009), legea comunitara in privinta libertatii de circulatie a fortei de munca se va aplica in acele state care nu consemneaza Comisiei intentiile privind continuarea aplicarii restrictiilor
4. In cea de-a treia faza (1 ianuarie 2009-30 aprilie 2011), restrictiile pot fi sustinute in cazul unor probleme serioase sau a amenintarilor la adresa pietei de munca a unui stat membru.
Restrictiile se aplica pentru opt din cele zece noi membre, Cipru si Malta nefiind incluse. Dintre ,cele 15", Irlanda si Suedia au decis sa se abtina de la impunerea unor astfel de restrictii, iar Marea Britanie a adoptat o schema obligatorie de inregistrare. Noile state membre au si ele dreptul sa invoce reciprocitatea fata de aceste masuri. Toate aceste restrictii vor fi impuse si romanilor dupa momentul aderarii. Deocamdata, romanii pot munci in Europa in baza unor contracte de schimb de forta de munca pe care Romania le are incheiate cu cateva state: Spania, Germania, Franta, Ungaria, Luxemburg, Elvetia, Italia, Portugalia. In statele cu care Bucurestiul nu are incheiate acorduri, romanii vor putea munci doar daca tara respectiva are deficit sau nevoie de specialisti sau daca romanii isi obtin singuri contracte.
Impactul migrator, mai mic decat se credea
Organizatia Internationala a Migratiei (OIM) a aratat ca impactul migrator al extinderii va fi "mai putin dramatic" decat se anticipa. OIM crede ca noile state membre vor deveni ele insele principalele tinte pentru imigranti. Un studiu al European Citizen Action Service (ECAS) arata ca sperietoarea fluxului migrator dinspre Est spre Vest nu s-a materializat. ECAS este de acord cu acei analisti care spun ca ,restrictiile pe piata muncii au prea putine efecte asupra migratiei dinspre statele membre. Un oficial britanic declara ca ,venirea est-europenilor la munca sau la studii in Marea Britanie ar trebui sarbatorita". ,Nu au fost valuri de migratie din statele membre in Marea Britanie, de la 1 mai 2004". El a subliniat ca toti cei care au facut cereri de munca dupa aceasta data erau deja imigranti in Marea Britanie. Comisarul european pentru forta de munca, Vladimir Spidla, care trebuie sa pregateasca raportul pentru CE, a cerut statelor membre sa ,examineze cu seriozitate" posibilitatea renuntarii la perioadele de tranzitie referitoare la piata muncii.