Grexit. Grecii stau la cozi pentru a retrage bani din bancomate, companiile au probleme în a atrage fonduri după anunţul referendumului
0
Numeroşi cetăţeni greci au stat la cozi sâmbătă pentru a retrage bani de la bancomate, după ce premierul Alexis Tsipras a anunţat organizarea unui referendum la 5 iulie pe tema propunerilor creditorilor internaţionali. Companiile elene evită numele Greciei, când vor să vândă obligaţiuni pe pieţele internaţionale.
Grecii s-au aşezat la cozi în faţa băncilor din Grecia, la primele ore ale dimineţii de sâmbătă, pentru a-şi retrage banii.
"Lucrurile sunt incerte. Nu ştim ce ne aşteaptă mâine", a declarat Lambros Pentas, un funcţionar grec care aştepta la rând.
Doi reprezentanţi din conducerea executivă a unei bănci au declarat că aproximativ 500 de ATM-uri din cele 7.000 existente pe teritoriul ţării au rămas fără numerar sâmbătă dimineaţă şi este posibil ca anumite bănci să nu poată deschide luni fără o injecţie suplimentară de lichidităţi din partea Băncii Greciei.
Un purtător de cuvânt al băncii centrale a declarat că se fac eforturi pentru a furniza bani în sistem.
„Sunt aici pentru a retrage pensia mamei înainte ca ATM-ul să rămână fără bani. Este îngrijorător ce se întâmplă pentru că oamenii nu ştiu pentru ce sunt chemaţi să voteze“, a declarat Erato Spyropoulou, unul dintre cele aproximativ opt persoane care stăteau la coadă în faţa unui ATM al Băncii Naţionale a Greciei.
Unul dintre bancheri a precizat că instituţia pe care o reprezintă a pierdut 110 milioane de euro sâmbătă dimineaţă până la ora locală 11.30.
Banca Greciei face un efort uriaş pentru a menţine alimentarea cu bani a bancomatelor, a declarat Reuters un oficial al Băncii Centrale.Panos Kammenos, liderul partidului Grecii Independenţi, aliat la guvernare al Syriza i-a îndemnat pe cetăţeni să nu fie speriaţi pentru că băncile nu se vor închide, bancomatele vor avea bani.
Deponenţii au retras din bănci aproximativ 30 de miliarde de euro (33,5 miliarde de dolari) după preluarea puterii de către Coaliţia anti-austeritate condusă de partidul radical de stânga Syriza.
Premierul grec, Alexis Tsipras, a anunţat vineri seară că Grecia va organiza la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor creditorilor săi internaţionali.
Alegătorii trebuie să decidă dacă Guvernul trebuie să accepte sau nu condiţiile puse de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană.
Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării. În lipsa fondurilor, Grecia riscă să nu poată plăti FMI datorii de 1,54 miliarde de euro scadente pe 30 iunie.
Referendumul, "o decizie tristă" care "închide uşa continuării discuţiilor
„Anunţul premierului grec Alexis Tsipras privind organizarea unui referendum în legătură cu cererile creditorilor este „o tristă decizie“ pentru Grecia şi „închide uşa continuării discuţiilor“, a declarat sâmbătă preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, potrivit AFP.
„Sunt surprins într-un mod foarte negativ“ de acest anunţ, a afirmat Dijsselbloem, la sosirea sa la Bruxelles, pentru reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro consacrată situaţiei financiare din Grecia. „Îl vom asculta pe ministrul grec şi vom discuta apoi consecinţele“, a precizat el.
Publicaţia greacă Eleftheros Typos scria: „cu discursul de la miezul nopţii, premierul a pus în cârca oamenilor responsabilitatea eşecului său răsunător, anunţand un referendum pe 5 iulie.
Ministrul grec de Interne a cerut tuturor partidelor politice să sprijine organizarea referendumului. În discursul către Parlament, convocat sâmbătă pentru a aproba referendumul, Nikos Voutsis a spus că un vot unanim de aprobare în legislativ ar întări poziţia ţării în negocierile cu creditorii.
Partidele de opoziţie au criticat decizia lui Tsipras de a organiza un referendum, spunând că aceasta riscă să scoata Grecia din Uniunea Europeana, scrie publicatia Kathimerini.
Problemele companiilor elene
Grecia a devenit un cuvânt atât de "urât" pe pieţele internaţionale de obligaţiuni încât companiile evită orice legătură cu ţara atunci când vor să atragă fonduri, relatează Bloomberg.
Reprezentanţii companiei de tehnologie Globo, fondată de Costis Papadimitrakopoulos la Atena în 1997, s-au întâlnit din 19 iunie cu investitori din Londra şi New York cu intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 180 de milioane de dolari, scadente în 2020,
Producătorul de software pentru dispozitive mobile Globo, listat la Londra, vrea să folosească fondurile pentru refinanţarea unor datorii şi pentru achiziţii în Statele Unite şi Europa.
Compania a redus în mare parte legăturile cu Grecia, inclusiv prin vânzări de operaţiuni şi achiziţii în străinătate. Anul trecut, vânzările companiei în Grecia au reprezentat numai 12% din total, faţă de 80% în 2010.
Şi alte companii, precum Coca-Cola HBC şi Fage International, au luat măsuri similare pentru a se disocia de problemele economice ale Greciei.
"Globo atrage multe comentarii negative din cauza relaţiei cu Grecia, dar este o afacere internaţională", a declarat Arun George, analist la Canaccord Genuity în Londra, care recomandă achiziţia de acţiuni Globo.
Papadimitrakopoulos, care locuieşte în Palo Alto, California, nu a fost disponibil pentru comentarii. Coca-Cola HBC s-a transferat în Elveţia în 2012.
Obligaţiuni ale Coca-Cola HBC în valoare de 600 de milioane de euro, scadente în noiembrie 2016, care au scăzut în 2012 la 97,9 cenţi, sunt tranzacţionate în prezent la 105,1 cenţi. Compania a înnoit în această săptămână o linie de credit de 500 de milioane de euro pentru o perioadă de cinci ani.
Compania Fage, care a pornit în afaceri ca un mic magazin de lactate în Atena, s-a mutat în Luxembourg în octombrie 2012. Compania şi-a modificat documentaţia în domeniul obligaţiunilor pentru a-şi proteja activele internaţionale de un posibil default al subsidiarei elene.
Obligaţiunile companiilor înregistrate în Grecia şi dependente de economia ţării au înregistrat performanţe mai puţin bune în timpul crizei financiare.
Obligaţiunile scadente în mai 2019 emise de compania de electricitate de stat Public Power Corp au înregistrat în acest an între cele mai slabe performanţe într-un indice calculat de Bank of America Merrill Lynch pentru obligaţiunile în euro ale companiilor non-financiare.
Noi negocieri cu Eurogrupul, miniştrii de Finanţe sunt pesimişti
Creditorii Greciei intenţionează prelungirea cu cinci luni a programului de salvare a Greciei şi furnizarea unor fonduri în valoare de 15,5 miliarde de euro, relatează MarketWatch.
Publicaţia The Guardian a relatat că documentele au fost înaintate joi miniştrilor de Finanţe din zona euro şi vor fi analizate înainte de reuniunea de sâmbătă a membrilor Eurogroup.
Liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie încă să cadă de acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării.
Ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, va participa la reuniunea Eurogrupului care va avea loc sâmbătă la Bruxelles pe tema Greciei, a anunţat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă purtătorul de cuvânt al premierului, Gabriel Sakellaridis, citat de AFP.
Semne de întrebare cu privire la această participare au apărut în urma anunţului făcut de Alexis Tsipras în termeni foarte duri privind organizarea unui referendum duminică, 5 iulie, asupra discuţiilor cu creditorii, dar în cele din urmă delegaţia Atenei va fi prezentă.
Pe de altă parte, guvernul grec a anunţat că procedura de aprobare de către parlament a acestui referendum va avea loc sâmbătă, finalizată cu un vot în cursul serii.
Ministrul de Finanţe slovac a declarat că, ţinând cont că grecii au respins acordul, „programul de bail-out este încheiat“. „A venit scadenţa de plată“, a spus Peter Kazimir. Întrebat la ce se aşteaptă de la ministrul grec de Finanţe Varoufakis, el a răspuns: „Acelaşi lucru. Să ne facă morală“.
Cancelarul austriac Werner Faymann a declarat sâmbătă că uşurarea poverii datoriei Greciei depinde de compromisurile pe care le poate face Atena şi ca o soluţie trebuie găsită până marţi la miezul nopţii, când trebuie plătită o rată către FMI.
Răspunsul din partea miniştrilor de Finante din Germania, Slovacia şi Finlanda este clar, scrie „The Telegraph“ Acordul de ajuto financiar nu va fi extins după 30 iunie. Acest lucru înseamnă că Grecia va fi forţată să se declare falimentară faţă de FMI marţi şi va fi nevoită să impună controale de capital luni pentru a evita un colaps bancar imediat, scrie publicaţia britanică.
Se încarcă comentariile...
