„Celule clandestine“ din aparatul de stat turc ar putea fi implicate în atentatul din Ankara

97 de persoane au fost ucise ]n urma atentatului de la Ankara de s\mb[t[

Între posibilii responsabili ai atentatului comis sâmbătă la Ankara, Didier Billion, adjunctul directorului Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS), evocă ipoteza unor "celule clandestine" ascunse în rândul "aparatului de stat", relatează AFP.

Într-un interviu acordat duminică AFP, Billion evocă patru ipoteze. Autorităţile politice turce au evocat posibilitatea ca în spatele atentatului să se afle fie Statul Islamic (SI), fie Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), însă această posibilitate "nu este foarte credibilă", apreciază el. "În ceea ce priveşte SI, nimic nu este imposibil, pentru că le cunoaştem modalităţile de acţiune, dar eu nu cred că au în prezent pe agendă să comită atentate chiar în Turcia", afirmă el.

În ceea ce priveşte PKK, expertul respinge ipoteza ca "absurdă", apreciind că "aceasta este o reacţie pavloviană a autorităţilor turce". În opinia sa, atentatul nu prezintă modalităţi de operare ale PKK, care a comis atentate teroriste, dar vizând mai degrabă poliţişti, membri ai armatei, dar aproape niciodată civili în mijlocul unei mulţimi. În plus, manifestanţii adunaţi la Ankara erau militanţi apropiaţi HDP, "partidul pentru democraţia popoarelor, care este vitrina legală a PKK", subliniază el.

Expertul nu consideră "prea credibilă" nici a treia ipoteză a autorităţilor - a unui grupuscul din cadrul extremei stângi turce.

"A patra ipoteză este ceea ce în Turcia se numeşte statul profund, care este alcătuit din câteva celule clandestine, ascunse în modul de funcţionare a aparatului de stat, şi anume în sânul armatei, dar şi poliţiei, şi despre care ştim că a putut comite atentate, operaţiuni de destabilizare, (...) încercând să restrângă rândurile în jurul puterii", declară Billion.

"Nu am, evident, niciun element tangibil de probă, dar ar exista o logică politică", subliniază el.

În opinia sa sunt posibile şi alte atentate. Mai întâi, există o polarizare a situaţiei politice, foarte îngrijorătoare, foarte gravă, argumentează el. În estul şi sud-estul Turciei au loc scene de război civil, înfruntări foarte violente. Câteva mici oraşe aproape că s-au desprins, proclamându-şi "autonomia democratică", subliniază expertul, adăugând că există de asemenea oraşe în care tineri apropiaţi PKK au ridicat baricade. Situaţia este îngrijorătoare, cu atât mai mult în contextul situaţiei regionale în Irak şi Siria, analizează el.

"Nu este, deci, deloc imposibil, din nefericire, să fie comise şi alte atentate. Atunci când a avut loc atentatul de la Suruç, în iulie, am spus că era probabil primul dintr-o serie. Din nefericire, a avut loc un fel de confirmare macabră ieri (sâmbătă)", a declarat expertul.

"Preşedintele Republicii  Recept Tayyp Erdogan nu încetează să recurgă la ceea ce eu numesc strategia tensiunii, adică încearcă să polarizeze poziţiile politice din Turcia. (...) Scopul este să atragă o parte din electoratul naţionalist în aceste alegeri care urmează", a mai spus el.

Întrebat dacă alegerile pot avea loc într-o atmosferă atât de degradată, expertul afirmă că autorităţile turce nu dau semne că ar vrea să le anuleze.

Începând din august şi până la jumătatea lui septembrie, aproximativ 300 de atacuri au vizat sedii HDP, aproape în întreaga Turcie, la care au participat huligani înarmaţi cu bâte de baseball şi bare de fier. În aceeaşi perioadă a fost atacat, de asemenea, sediul cotidianului Hürriyet, cu unul dintre cele mai mari tiraje din ţară.

"Nu înseamnă că ne aflăm în stadiul unei anulări sau amânări a alegerilor (...), dar este o posibilitate pe care nu o putem exclude", apreciază Billion.

Biroul premierului turc a anunţat, luni că doi bărbaţi kamikaze au comis cele două atacuri devastatoare cu bombă, iar bilanţul morţilor a ajuns la 97, relatează AFP.

"Munca de identificare a cadavrelor celor doi bărbaţi terorişti care au comis atacurile sinucigaşe cu bombă continuă", anunţa Biroul premierului Ahmet Davutoglu într-un comunicat.

Atacul, cel mai sângeros din istoria modernă a Turciei, s-a doldat cu 97 de morţi, potrivit aceleiaşi surse. Un bilanţ anterior anunţa 95 de morţi.

În total 92 dintre victime au fost identificate şi se lucra la identificarea celorlalte, potrivit biroului. Partidul Democratic al Poporului (HDP, prokurd) a afirmat că bilanţul a urcat până la 128 de morţi, însă autorităţile nu au confirmat anunţul. 

Forţele aeriene turce au bombardat militanţi ai PKK în Turcia şi Irak

 Forţele aeriene turce au bombardat militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din Turcia şi Irak, după ce gruparea rebelă le-a cerut combatanţilor săi să înceteze atacurile pe teritoriul turc, după dublul atentat de sâmbătă, de la Ankara, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty.

Armata turcă a informat că obiective ale PKK au fost distruse în regiunile Metina şi Zap, din nordul Irakului, în raiduri aeriene efectuate duminică.

Obiective PKK din provincia Diyarbakir, situată în sud-estul Turciei, au fost distruse de asemenea sâmbătă. Zeci de persoane au fost ucise în raidurile aeriene.

Bombardamentele au fost efectuate după ce PKK a ordonat sâmbătă încetarea activităţilor de gherilă în Turcia, afirmând că luptătorii săi vor evita acţiunile care ar putea preveni un scrutin corect la 1 noiembrie.

Guvernul turc a respins însă declaraţia, afirmând că rebelii kurzi trebuie să depună armele şi să părăsească ţara.

Tot sâmbătă, un dublu atentat cu bombă a vizat un miting pentru pace al activiştilor pro-kurzi, la Ankara, provocând moartea a 97 de persoane. Potrivit unor surse din domeniul securităţii, militanţii grupării Stat Islamic sunt responsabili de atac.