Carnegie Europe: Turneul lui Mike Pompeo în Europa Centrală şi cele trei mari scopuri pe care Statele Unite le au în zonă
0
Politica SUA în ceea ce priveşte Europa Centrală este condusă de o combinaţie între mercantilism şi competiţie între mari puteri, cu un strop de politică domestică americană. De asemenea, aceasta generează oportunităţi pentru cooperarea cu Uniunea Europeană, scrie Tomas Valasek, directorul Carnegie Europe.
Unele reacţii din Europa referitoare la vizita lui Mike Pompeo în trei dintre ţările Grupului de la Visegrad au arătat îngrijorări privind o eventuală alianţă Trump-Orban, pentru a rupe Uniunea Europeană. Însă aceste temeri sunt greşite, notează sursa citată.
Mike Pompeo nu este un fan al Uniunii Europene. El a atacat în mod nejustificat, în stilul lui Trump, „birocraţii” Uniunii Europene, în timpul unui discurs în care aceştia din urmă erau prezenţi în număr mare, pe 4 decembrie 2018, la Bruxelles. Viziunea lui Pompeo este împărtăşită de către mulţi din administraţie, dar, în pofida diferenţelor diplomatice, ea este una care arată câteva semne că va deveni un principiu operaţional al politicii Statelor Unite.
Nu ar avea sens ca vizita şefului diplomaţiei americane în Europa să fie un exerciţiu de a aduna forţe pentru a se opune UE. Se poate ca Ungaria să fi avut ciocnirile sale cu Bruxelles, dar Slovacia se ţine aproape de miezul Uniunii Europene. Dacă scopul ar fi fost construirea unor alianţe cu euroscepticii, probabil că vicepremierul italian Matteo Salvini ar fi fost pe listă.
În schimb, atunci când vine vorba de Europa Centrală, Statele Unite par să aibă trei mari scopuri şi niciunul dintre ele nu implică propriu-zis Uniunea Europeană.
Primul scop: afacerile. Statele din Europa Centrală îşi cresc bugetele pentru apărare mai repede decât restul Europei; un trend care a început odată cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi care l-a precedat pe Trump, însă unul de pe urma căruia preşedintele american pare să aibă de gând să profite. Polonia cumpără sistemul defensiv antirachetă Patriot al SUA şi Slovacia achiziţionează o flotă de avioane de luptă F-16, făcute de americani; Ungaria este îndemnată să urmeze exemplul celei din urmă.
Al doilea scop este în parte politic, în parte psihologic. Ca în multe alte zone ale politicii, Trump pare animat de către dorinţa de a schimba tot ceea ce Obama a făcut sau pentru care a militat. Fostul Guvern american a ţinut Europa Centrală la distanţă. Acesta credea, după cum a declarat un fost oficial din administraţia Obama, că preşedintele precedent, George W. Bush, „a investit prea mult în regiune”- o referire la extinderea NATO şi la apropierea de Ucraina şi Georgia. Administraţia Obama se referea la aceste acţiuni ca la o exagerare de tip imperial. O parte a motivului din spatele turului făcut de Pompeo este o reangajare, astfel să arate că Trump este opusul lui Obama.
Al treilea şi cel mai important obiectiv pentru Pompeo a fost să stopeze influenţele ruse şi chineze. Acest guvern american se vede într-o competiţie continuă pentru influenţă globală cu Moscova şi Beijingul. A codificat această convingere în strategia privind securitatea naţională. El consideră Europa Centrală-poate cu excepţia Poloniei-posibilă plajă de desfăşurare a forţelor inamice. Mesajul lui Pompeo pentru ţările pe care le-a vizitat în acest tur a fost să înceteze să mai protejeze spionii ruşi şi companiile chineze care fac treaba spionilor.
Aceste trei interese şi scopuri se întrepătrund în mod fluid. Dacă Ungaria nu va mai cumpăra gaz rusesc-unul dintre punctele de vedere exprimate de Pompeo la Budapesta-Statele Unite, care vor să trimită mai mult gaz natural lichefiat către Europa, ar avea de câştigat.
SUA au ajuns la concluzia că guvernarea slabă şi corupţia sunt ceea ce le permite Beijingului şi Moscovei să câştige o influenţă necuvenită. La acest punct interesele europene mai largi se aliniază cu cele ale Washingtonului. În timp ce populiştii şi scepticii europeni vin sub diferite forme, cei care se află la guvernare în prezent în Ungaria, Slovacia şi Cehia s-au hrănit din venituri fiscale şi fonduri UE. Mare parte din amestecul acestor guverne în poliţie, procuratură şi sistemele de justiţie nu are drept scop păstrarea propriu-zisă a puterii, ci dorinţa de a a-şi asigura impunitatea în cazuri de corupţie.
Pentru a contraataca, SUA cresc finanţarea pentru jurnaliştii de investigaţie şi pentru presa independentă şi întăresc cooperarea între forţele de ordine, lucruri ce depăşesc ceea ce UE ar trebui să facă. Există o ironie în promovarea presei libere din afara graniţelor SUA, în timp ce preşedintele american atacă jurnaliştii de acasă, dar asta nu înseamnă că o asemenea asistenţă nu ar ajuta.
În alte vremuri, de mai multă încredere reciprocă, Uniunea Europeană şi Statele Unite ar fi colaborat pentru a face schimb de informaţii şi a se coordona în teren. Acest lucru ar putea să nu se întâmple, având în vedere atitudinea ostilă a Washingtonului faţă de UE şi suspiciunile Uniunii legate de scopurile SUA. Dacă aşa vor sta lucrurile, vor fi în detrimentul unui obiectiv comun.
Se încarcă comentariile...
