Brexit. Ce se schimbă pentru români după 1 ianuarie în relaţia cu Marea Britanie

Turism, călătorii de afaceri, studii superioare - românii obişnuiţi să circule fără obstacole Regatul Unit şi Uniunea Europeană vor trebui să se adapteze de la 1 ianuarie 2021 la realitatea Brexitului.

Londra şi Uniunea Eurpeană încă negociază dur până în ultimul moment posibilitatea unui acord comercial, dar există riscul de a aduce prejudicii Acordului de Retragere deja semnat, dar dreptul cetăţenilor este bătut în cuie. Surse europene afirmă că în orice moment negociatorii UE pot ameninţa sau chiar constrânge Londra pe un numar de dosare, dar că „cetăţenii” nu vor intra niciodată în discuţie în acest fel. 

Premierul britanic Boris Johnson şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se vor întâlni miercuri seara, la Bruxelles, pentru a încerca să deblocheze negocierile referitoare la acordul comercial post-Brexit. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat marţi că Uniunea Europeană ”nu-şi va sacrifica niciodată viitorul” pentru a încheia un acord post-Brexit cu preţul unor concesii care să-i fragilizeze piaţa unică.

Începând cu prima zi a anului viitor, britanicii vor fi consideraţi în Uniunea Europeană drept cetăţeni ai unei ţări terţe şi, în consecinţă, nu vor mai beneficia de libertatea de circulaţie pentru a lucra, a studia sau a se retrage la pensie pe teritoriul Uniunii Europene şi al statelor asociate (Norvegia, Islanda, Elveţia). La rândul său, Regatul Unit va trata Uniunea Europeană ca pe majoritatea „non-britanicilor“, cu diferenţa că cei care justifică un statut de rezident în această ţară înainte de sfârşitul anului 2020 îşi vor păstra drepturile, în conformitate cu Acordul de retragere încheiat la finalul lui 2019. 

Este valabilă şi reciproca pentru cetăţenii britanici domiciliaţi în UE, notează AFP.  Cetăţenii britanici din UE au un statut similar. Dacă se află deja acum într-unul din statele membre, ei pot cere cartea permanentă de şedere pâna la 31 decembrie 2020.  Cetăţenii UE din Regatul Unit pot cere, pâna la 30 iunie 2021, statutul de pre-reşedinţă (pre settled status) dacă s-au aflat pe teritoriul britanic înainte de 31 decembrie 2020. După cinci ani de la obţinerea acestuia şi dacă nu au părăsit Regatul Unit mai mult de şase luni în cadrul a doisprezece luni, ei pot obţine reşedinţa pe teritoriu britanic. 

Turiştii

Turiştii britanici vor trebui să se doteze cu multă răbdare pentru demersurile de intrare pe teritoriul UE, chiar dacă cele două părţi s-au înţeles în principiu asupra unei exceptări reciproce a obligativităţii vizelor. Ei ar putea să fie obligaţi să arate că dispun de o asigurare, de resurse suficiente sau de un bilet de întoarcere în Regatul Unit. Sejurul lor în UE va fi limitat la cel mult 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. În ceea ce-i priveşte pe europeni, aceştia vor putea intra pe teritoriul britanic doar pe baza cărţii de identitate până în octombrie 2021, dată de la care va fi necesar un paşaport, pentru sejururi de cel mult şase luni. Vor exista însă şi excepţii. Anumite categorii de însoţitori ai unui cetăţean al UE vor avea nevoie de viză.Cetăţenii irlandezi şi cei britanici vor continua să beneficieze de libertatea totală de circulaţie în virtutea unui acord bilateral.

Călătorii de afaceri

Chestiunea controalelor la frontieră în cazul călătoriilor de afaceri se află printre subiectele încă nerezolvate între europeni şi britanici. Pentru o misiune sau un serviciu remunerat, ar putea fi necesare o viză sau un permis de muncă, în funcţie de legislaţia în vigoare în ţara membră a UE vizată. De partea britanică, europenii ar putea fi trataţi ca toţi cetăţenii ţărilor aşa-numite favorizate, adică să aibă nevoie de un permis pentru a lucra, dar nu şi pentru a asista la o reuniune. În acelaşi spirit, cetăţenii UE care vor beneficia de o ofertă de muncă în Regatul Unit vor trebui să demonstreze cunoaşterea limbii engleze, cu un nivel al salariului fixat prin lege.

Studenţi

Începând din ianuarie, studenţii europeni vor avea nevoie de o viză pentru orice sejur universitar mai mare de 180 de zile în Regatul Unit. De asemenea, ei vor trebui să plătească taxe de şcolarizare mai ridicate - de până la patru ori mai mari la medicină sau pentru anumite diplome universitare prestigioase. Potrivit unui studiu al parlamentului britanic, în anul universitar 2018-2019 în Regatul Unit învăţau 143.000 de studenţi din Uniunea Europeană.

În 2015, studenţii străini au injectat 25,8 miliarde lire sterline (29 miliarde euro) în economia Regatului Unit, considerat a doua destinaţie universitară preferată din lume, după SUA. Ca urmare a Brexitului, studenţii britanici nu vor mai avea dreptul la Erasmus, program care a permis milioanelor de tineri din Regatul Unit să treacă frontierele pentru a studia într-o altă ţară europeană.

Imigraţie

În prezent, aproximativ 1,3 milioane de britanici locuiesc în Uniunea Europeană. În Regatul Unit, peste 4,2 milioane de cetăţeni europeni au depus până la finalul lunii octombrie cereri pentru statutul de rezident. Drepturile lor sunt protejate dacă ei sunt stabiliţi înainte de 31 decembrie 2020. Situaţia va fi total diferită pentru cei care doresc să emigreze după 1 ianuarie. De exemplu, britanicii care vor dori să se stabilească în Franţa, Spania sau Germania (destinaţiile lor favorite pentru a lucra sau a se retrage la pensie) vor trebui să facă faţă aceloraşi constrângeri ca şi ceilalţi cetăţeni ai ţărilor terţe, fie că este vorba despre asigurare medicală, condiţii de venit sau cerinţe lingvistice. De partea sa, Regatul Unit va instaura un sistem pe puncte începând din 2021 care va face mai dificilă stabilirea cetăţenilor europeni în această ţară; vor fi luate în calcul vârsta, cunoaşterea limbii engleze şi situaţia resurselor financiare.

Românii, în topul europenilor care au prezentat cereri de rezidenţă în Regatul Unit

Un număr de 773.840 polonezi şi 670.600 de români au prezentat cereri pentru statutul de rezident în Regatul Unit, în contextul în care regulile în materie de imigraţie se schimbă pentru europenii care sosesc pe teritoriul acestei ţări începând din ianuarie 2021, transmite  AFP, preluată de agerpres.ro.

Potrivit datelor furnizate de asociaţia The3Million, care apără interesele cetăţenilor europeni în Regatul Unit, au depus astfel de cereri, printre alţii, 401.800 de italieni, 306.350 portughezi, 246.600 de spanioli şi 154.460 de francezi. Până la finalul lunii septembrie autorităţile britanice au primit 3,9 milioane de cereri, 56% dintre solicitanţi primind statutul de rezident permanent acordat persoanelor care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani pe teritoriul britanic, ceea ce le va permite să continue să lucreze şi să beneficieze de ajutoare sociale după Brexit.

O proporţie de 42% dintre solicitanţi au primit statutul de rezident provizoriu, iar 2% dintre cereri au fost respinse, retrase sau considerate nevalide. Peste o treime din cele aproape 17.000 de cereri respinse vizează cetăţeni români.

Asociaţia The3Million se teme că mii de europeni vulnerabili aflaţi în Regatul Unit – persoane în vârstă sau bolnave, muncitori în condiţii precare sau cei fără acces la internet – riscă să-şi piardă drepturile din cauza Brexitului şi să nu poată prezenta o cerere înainte de 30 iunie 2021. Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie acest an, după 47 de ani de apartenenţă la blocul comunitar, dar a intrat într-o perioadă de tranziţie în care relaţiile dintre Londra şi Bruxelles sunt guvernate de legile comunitare, pentru a le oferi cetăţenilor şi companiilor timp pentru a se adapta.

Londra a exclus deja posibilitatea amânării încheierii perioadei de tranziţie dincolo de 31 decembrie 2020, în pofida faptului că a trebuit să se concentreze pe combaterea epidemiei de COVID-19, care a consumat resurse financiare substanţiale ale guvernului britanic. În absenţa unui acord, scenariu extrem de probabil, viitoarea relaţie comercială dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi pentru Londra există riscul unei rupturi economice brutale de blocul comunitar.