Uniunea Europeană îşi face celulă de criză

România, de acord cu supravegherea instituţiilor bancare multinaţionale. Funcţionarea sistemului financiar şi instituirea unui mecanism de supra­veghere europeană sunt principalele mă­suri convenite de liderii UE, reuniţi la Bruxelles.

Spre deosebire de declaraţiile de la plecarea din ţară privind supravegherea, preşedintele Traian Băsescu a acceptat concluziile Consiliului European care atrage atenţia asupra nevoii supravegherii companiilor multinaţionale şi a celor de rating.

Astfel, Băsescu a spus că statele UE au ajuns la concluzia că trebuie consolidată supravegherea sectorului financiar, autorităţile naţionale de supraveghere fiind invitate să se întâlnească lunar pentru a face schimb de informaţii.

 În opinia sa, Europa „încearcă să implementeze în prezent normele prudenţiale pentru sistemul bancar, pe care România le-a impus la sfârşitul anilor 90”.

Băsescu a explicat că  „bănci care aveau rating 3 A s-au prăbuşit cu o etichetă de rating foarte bună pusă pe frontispiciu“, motiv pentru care „încrederea în companiile de rating este pusă sub semnul întrebării”.

Ratingurile, puse sub semnul întrebării

Acest lucru face „ca UE să-şi propună o supraveghere a companiilor de rating”, şi se pare că din „mari supraveghetori trebuie să devină supravegheaţi şi puţin pus sub semnul întrebării ratingurile pe care le dau”, a afirmat preşedintele. Cât priveşte încrederea şi stabilitatea sistemului financiar, Băsescu a spus că una din principalele concluzii ale summitului a fost protecţia depunerilor populaţiei în bănci.

România a adoptat deja soluţia garantării depozitelor de până la 50.000 de euro, preşedintele precizând, totuşi, că nu trebuie garantată „orice depunere bancară în orice cuantum“. În opinia sa, „România nu trebuie să facă aşa ceva pentru că sistemul bancar românesc este solid.

Noi am văzut acest film în anii ‘90 când băncile româneşti se prăbuşeau şi Guvernul dădea bani atunci pentru redresarea acestora. Sistemul s-a stabilizat atunci abia când s-a înfiinţat AVAB. Dacă nu extragi din bănci activele neperformante (…), banca tot putredă rămâne“, a afirmat Băsescu.

Criza economică va lovi România

Atât Băsescu, cât şi Tăriceanu au atras atenţia că, „dacă România nu a fost lovită de criza financiară, criza economică nu ne va ierta“. În opinia şefului statului, efectele crizei asupra României vizează atât întârzierea unor investiţii deja demarate, dar şi greutatea angajării de credite externe, în viitor.

 La rândul său, premierul Tăriceanu a remarcat că primul efect al crizei economice  este anunţul făcut de partenerii austrieci privind amânarea investiţiei firmei Voest Alpine din România pentru anul 2009. În opinia sa, există în România „riscul unui gripaj al economiei reale“.

Bănci care aveau rating 3 A s-au prăbuşit cu o etichetă de rating foarte bună pusă pe frontispiciu

Traian Băsescu
preşedintele României

Acordul pe mediu, amânat

Liderii europeni au decis ca acordul pe planul european de combatere a încălzirii globale să fie încheiat în decembrie. La presiunea Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, României şi Poloniei va fi luată în consideraţie „situaţia specifică” a fiecărei ţări.

Polonia a cerut Uniunii Europene să se “abţină” de la adoptarea unor măsuri “fără respectarea diferenţelor economice” între state. Premierul Călin Popescu Tăriceanu, prezent la reuniunea celor 8,  a spus că România plăteşte şi acum costurile măsurilor de restructurare din anii ‘90 către Banca Mondială.