Hypatia, prima femeie de ştiinţă din istorie

A trăit în Alexandria şi a studiat astrologia, mecanica, matematica, filozofia şi muzica. Într-o lume a bărbaţilor, a fost cea dintâi care a deschis femeilor drumul spre cunoaştere.

Într-un timp în care femeile nu aveau acces la cultură şi educaţie, Hypatia a reuşit să se impună în lumea ştiinţifică şi să atragă aprecierea publică. S-a născut în anul 370 d. Hr. şi a trăit în Alexandria.

Tatăl ei, Teon din Alexandria, un renumit filozof şi matemati­cian, a supravegheat îndeaproape educaţia fiicei sale, care potrivit canoanelor vremii era o “fiinţă perfectă”.

Deşi a fost o femeie deosebit de frumoasă, Hypatia a refuzat să se căsătorească şi s-a dedicat în exclusivitate studiului.

Ea a fost acceptată în Museum, care  reprezenta cea mai importantă instituţie de cercetare şi educare şi care a fost fondat de împăratul Ptolemeu. Aici a obţinut catedra de filozofie platonică, dar preda şi cursuri de muzică, astronomie şi matematică.

A fost numită unul dintre cei mai buni oameni de ştiinţă şi filozofi ai epocii sale. Dintre lucrările sale, cea mai extinsă a fost compendiul despre Aritmetica lui Diofant (părintele Algebrei), dar şi opt volume ale unui tratat de Geometrie.

A inventat un aparat de distilare a apei, un hidroscop pentru a măsura prezenţa şi nivelul apei, dar şi un hidrometru pentru a determina greutatea lichidelor. Se presupune că tot Hypatia a inventat aerometrul, folosit pentru a măsura proprietăţile fizice ale aerului şi ale altor gaze.

În anul 400 d. Hr., este numită la conducerea Museumului. Într-un timp în care pentru creştini cunoaşterea însemna păgânism, un grup de fanatici religioşi au acuzat-o de conspiraţie împotriva liderului creştin din Alexandria şi, profitând de această acuzaţie, au asasinat-o cu brutalitate.