Ovidiu Marian a înjurat turismul la plecare

s-a săturat de turismul românesc. După declaraţiile făcute, Ovidiu Marian a fost supus criticilor dure ale reprezentanţilor asociaţiilor de turism. Fostul preşedinte al ANT şi-a motivat

s-a săturat de turismul românesc. După declaraţiile făcute, Ovidiu Marian a fost supus criticilor dure ale reprezentanţilor asociaţiilor de turism. Fostul preşedinte al ANT şi-a motivat decizia prin imposibilitatea de a dezvolta turismul românesc la standardele solicitate. El a reuşit să lase moştenire celui care va prelua funcţia de şef al ANT o strategie de dezvoltare a turismului autohton, care urmează să fie dezbătută de către organizaţiile de profil în următoarele 30 de zile. Mesajul strategiei este clar: România a fost net depăşită de ţările vecine în privinţa calităţii turismului.

Fără haiduci la ANT
Demisia lui Ovidiu Marian nu a fost o surpriză pentru niciuna dintre asociaţiile patronale şi profesionale din branşă. Alin Burcea, preşedintele Consiliului Regional Bucureşti din cadrul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), crede că fostul şef al ANT "se simte eliberat de o povară prea grea pentru el, pe care nu a dorit-o". El este de părere că premierul Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să consulte patronatele din turism înainte de numirea noului preşedinte al Autorităţii, pentru a se evita rateurile care au devenit o regulă, în ultimii doi ani. "Cine va prelua frâiele turismului românesc nu trebuie să fie neapărat un om politic. Ne-am săturat de haiducie la ANT", a spus Alin Burcea. Surse din domeniu ne-au declarat că deja se vehiculează două nume care ar putea să ocupe fotoliul de şef al ANT: Nicolae Buzdun, actual subsecretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, precum şi Alin Burcea.

Tour-operatorii mai vor să cadă capete
Fostul guvernator al Deltei Dunării, Virgil Munteanu, ne-a declarat că, pe lângă Ovidiu Marian, mai trebuia să demisioneze şi Sulfina Barbu, ministrul mediului. "Singura vinovată de dezastrul turismului de la malul Mării Negre este Sulfina Barbu, pentru că nu a ştiut cum să gestioneze situaţia plajelor", a adăugat Virgil Munteanu. Situaţia de la ANT pare să fie însă mult mai complicată. Patronatele din turism doresc ca şi Livia Sima, numărul doi de la Autoritate, să-şi dea demisia. "Actualul vicepreşedinte trăieşte într-o altă lume, care nu are nicio legătură cu situaţia reală a turismului din România. O aşteptăm să ia exemplul lui Ovidiu Marian şi să renunţe la această funcţie", ne-a mai declarat Alin Burcea.

Ce spune strategia lui Marian
Documentul elaborat cu mare întârziere de fostul preşedinte al ANT nu este în fapt un master-plan în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o analiză a turismului românesc, în contexul situaţiei economice actuale. Faţă de strategiile de dezvoltare din ţările în care turismul chiar funcţionează, documentul critică nivelul serviciilor turistice de la noi.
Nu numai infrastructura rutieră dificilă ar avea partea ei de vină, dar şi slaba pregătire a personalului din hotelurile învechite, ca şi preţurile nerealiste. În document se susţine că România a fost depăşită turistic de statele vecine, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Slovacia, reuşind să devanseze doar Ucraina şi Serbia-Muntenegru.

Turismul de afaceri şi balnear, aşii din mâneca României
Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă, datorită nivelului de preţ scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice şi, uneori, al chiriei sălilor. "Acesta este un semn că străinii nu sunt atraşi de frumuseţile României, ci de profiturile pe care le-ar obţine din afacerile derulate aici", remarcă realizatorii strategiei.
O altă categorie care ar putea redresa turismul românesc este cel balnear, crede Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear (OPTB). "România ar putea intra în cărţile turismului mondial prin intermediul câtorva staţiuni balneare, însă e nevoie de finanţări de sute de milioane de euro pentru a schimba ceva. Numai Băile Herculane necesită investiţii de peste 100 milioane de euro", explică Nicu Rădulescu.
Salvarea va veni mai ales după 2007, odată cu accesarea fondurilor structurale care vor permite reabilitarea agrementului balnear, ca de altfel a întregului turism românesc.