Guvernul o scaldă cu adoptarea monedei unice

Executivul nu a reuşit până acum să treacă momentul adoptării euro pe agenda publică. Boc a promis ieri că va aduna decidenţii în jurul acestui proiect. Guvernul, Preşedinţia şi BNR vor decide data cea mai potrivită pentru aderarea la zona euro. Ţinta de 2015 – asumată până acum doar de banca centrală – ar putea fi amânată.

Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că Guvernul va adopta o decizie legată de termenul de adoptare a monedei euro până la sfârşitul lunii aprilie. Oficialul a precizat că fixarea ţintei se va face în consultare cu Preşedinţia şi Banca Naţională a României. Este pentru prima oară când şeful Executivului anunţă că acest deziderat face obiectul agendei guvernamentale, în condiţiile în care, până acum, termenul adoptării monedei unice - ianuarie 2015 - părea a fi asumat doar de banca centrală.

Guvernul neasumării

Potrivit unor fragmente din proiectul programului de convergenţă pe care Guvernul trebuie să-l transmită Comisiei Europene, România poate intra în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM-II) - ce reprezintă anticamera zonei euro - „în perspectiva anilor 2013-2014", şi nu în 2012, cum lăsa să se înţeleagă programul de convergenţă anterior. Acesta preciza, de altfel, că moneda euro va fi adoptată la 1 ianuarie 2015, fapt nespecificat şi în actualul proiect. „Se speculează pe acest program care nu este o variantă oficială. Nu poţi să ai o ţintă pentru ERM-II şi să nu ai una pentru adoptarea euro", a declarat, pentru „Adevărul", preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Economiştii spun că aderarea României la zona euro trebuie să reprezinte un proiect naţional, nu un subiect de discuţie izolat. Tot ei punctează că cel care trebuie să ia iniţiativa este Guvernul, care nu şi-a asumat până acum, în mod clar şi oficial, ţinta de 2015. „Executivul este cel care trebuie să fie în centrul acestui proiect naţional şi să-şi fixeze un termen ambiţios, dar realist", a declarat, pentru „Adevărul", economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. Acesta crede însă că ţinta de 2015 - asumată până acum doar de BNR - ar trebui totuşi amânată, fiindcă economia românească nu este pregătită să facă acest pas.

Opinia sa este împărtăşită şi de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care spune că o eventuală decizie de amânare a adoptării euro ar fi una corectă, economia aflându-se „în convalescenţă". „Noi avem probleme şi cu criteriile nominale de convergenţă şi cu cele reale. În cazul primelor, cele mai importante sunt deficitul bugetar şi inflaţia, iar rezolvarea lor necesită reforme serioase", punctează şi Ionuţ Dumitru.

Să ne vrea şi ei!

În contextul problemelor cu care se confruntă unele ţări membre ale zonei euro - aşa-numitele „state periferice" sau PIIGS - economiştii sunt de părere că CE va analiza mult mai serios acceptarea unui nou stat membru. „Să presupunem că rezolvăm criteriile nominale de convergenţă. Dar România va trebui să aibă o structură economică similară cu cea a zonei euro, să aibă o evoluţie legată de acest spaţiu", arată preşedintele Consiliului Fiscal.

Or, în acest moment, România este departe de nivelul de dezvoltare al statelor euro, în condiţiile în care are un PIB pe locuitor la 46% din media UE. „Ţinta asta de 2015 a fost luată în serios doar de BNR. Guvernul trebuie să şi-o asume pe aceasta sau pe alta mai presus de orice instituţie. Aderarea la zona euro nu este o opţiune pentru România, ci o obligaţie", a mai arătat Dumitru.  Nehotărârea Guvernului cu privire la adoptarea monedei unice a fost recunoscută ieri şi de deputatul PDL, Sulfina Barbu.

„Amintesc aici - şi lucrul acesta a fost prezentat şi de prim ministrul Emil Boc - că România a aderat la Pactul Euro Plus, care a fost adoptat la nivelul UE, care aduce obiective în plus pe care statele membre UE trebuie să le îndeplinească. Cele trei instituţii, respectiv BNR, Administraţia Prezidenţială şi Guvernul, vor analiza care este interesul României pentru a adera la zona euro. Poate să fie 1 ianuarie 2015 sau poate fi regândită această dată, dar Guvernul nu a luat încă o decizie pe această temă", a precizat Sulfina Barbu.

Criterii pentru intrarea în ERM-II

Acordul ce defineşte condiţiile specifice pentru participarea în mecanismul cursului de schimb (ERM-II) va fi semnat de preşedintele BCE şi de guvernatorul BNR. Anterior însă, miniştrii de Finanţe ai statelor membre din zona euro şi ai ţărilor care participă la ERM-II decid cursul de schimb central al leului (RON) faţă de euro, precum şi banda standard de fluctuaţie pentru intervenţia obligatorie a băncilor centrale participante.

Investitorii, cu ochii pe PIB

Platforma prin care Finanţele vor să atragă maximum şapte miliarde de euro în următorii trei ani nu a fost lansată încă, iar împrumuturile externe ale României nu pot fi evitate, spun economiştii. „E clar că nu putem ocoli pieţele internaţionale, mai ales că noul acord va fi unul de tip preventiv şi nu vom lua banii", a declarat, pentru „Adevărul", economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

Instituţia de credit face parte din grupul financiar internaţional Erste Group, unul dintre cei doi aranjori ai programului Medim Term Notes (MTN), prin care Finanţele vor să atragă investitorii în datorii suverane. Iar datele privind evoluţia economică din primul trimestru sunt de aşteptat să ajute România pentru a obţine împrumuturi mai ieftine. „Nu cred că am ratat startul. În scurt timp o să vedem rezultatele economice pe primul trimestru, care va fi al doilea de creştere, deci vom avea perspective pozitive şi o îmbunătăţire a încrederii", a punctat Anghel.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat anterior, pentru „Adevărul", că autorităţile au pierdut un moment prielnic pentru a reveni în atenţia investitorilor în datorii suverane. „România are capacitatea să iasă pe pieţele externe, poate să atragă bani suficienţi şi la scadenţe mult mai mari faţă de ce reuşeşte să atragă de pe piaţa internă. Dar cred că un asemenea moment a fost pierdut", a spus oficialul.