Cum ne afectează reducerea ratingului SUA

Investitorii străini ar putea să-şi retragă banii din România, presaţi de problemele de pe pieţele externe. Ieşiri de capital, creşteri de preţuri, slăbirea economiei şi deprecierea leului – sunt efectele pe care le-ar putea resimţi economia locală pe fondul situaţiei internaţionale dificile.

Obama, atac la agenţiile de rating: Noi suntem Statele Unite ale Americii. Noi vom fi întotdeauna o ţară de rating maxim

Reducerea ratingului Statelor Unite ale Americii şi criza datoriilor din Europa vor avea efect şi asupra economiei României, în cazul în care situaţia internaţională se va înrăutăţi.

Într-un scenariu negativ, investitorii străini ar putea să-şi retragă banii, presaţi de problemele din exterior. Totodată, preţurile ar putea creşte, leul ar putea slăbi uşor, iar şansele de revenire a economiei ar putea fi puse sub semnul întrebării. Tabloul a fost zugrăvit chiar de către Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care a asigurat însă că banca centrală este pregătită, „cu arma la picior".

„Vedem o presiune din exterior ceva mai ridicată pe inflaţie şi, în general, suntem mai vigilenţi, monitorizăm cu mai multă atenţie impactul din exterior, care se poate manifesta şi pe inflaţie, dar şi pe lucruri mult mai rapide - intrări şi ieşiri de capital, volatilitate mai ridicată, neîncredere", a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale. El a ţinut să adauge că panica nu face bine şi că deocamdată nu este cazul „să agităm inutil populaţia".

De ce suportăm consecinţele

Care este legătura dintre scăderea ratingului SUA, criza datoriilor din Uniunea Europeană şi economia României? Pe fondul unui sentiment negativ, investitorii se retrag dintr-o economie, în căutarea unor active care să le aducă profituri mai mari. Cât despre influenţa asupra avansului Produsului Intern Brut, situaţia este legată strict de exporturi. Cum economiile vestice dau semne de încetinire, iar ţara noastră exportă în special pe aceste pieţe, este de aşteptat ca situaţia să afecteze creşterea economică. „O cerere mai mică pentru exporturile româneşti va duce la o decelerare a acestora, care, dacă nu este însoţită de o creştere a cererii interne, poate conduce la o creştere economică destul de slabă în perioada următoare", a spus ieri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank. 

Împrumuturi mai scumpe pentru stat

Statul român se împrumută din ce în ce mai scump de la băncile de pe piaţa locală, pe fondul situaţiei dificile existente pe plan internaţional. Ieri, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 700 de milioane de lei prin certificate cu scadenţa la un an, la un randament de 6,34%, faţă de 6,18%, la licitaţia anterioară. Analistul financiar Aurelian Dochia este de părere că ceea ce s-a întâmplat la licitaţia de luni nu va rămâne doar un caz izolat.„Creşterea randamentelor o pun pe seama contextului internaţional generat de scăderea ratingului Statelor Unite ale Americii şi de criza datoriilor din zona euro. În România nu s-a întâmplat nimic deosebit care să justifice creşterea randamentelor", a declarat Dochia pentru „Adevărul". El avertizează că presiunea unor costuri de împrumut din ce în ce mai mari ar putea să se resimtă pe termen lung în România.

Asta înseamnă că statul va cheltui sume tot mai mari de la buget pentru a putea face rost de banii necesari cheltuielilor curente. În primele şase luni, Finanţele au virat în conturile băncilor creditoare suma de 4,6 miliarde de lei pentru plata dobânzilor, cu 29,3% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de instituţie. Statul va continua însă să ia bani cu împrumut, în ciuda acestei situaţii. Valoarea împrumuturilor programate de Ministerul Finanţelor pentru această lună se ridică la patru miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă.