O nouă lege a Cercetării, propusă de Asociaţia Ad Astra, ca răspuns la ordonanţa prin care guvernul vrea centralizarea politică a banilor
0
Finanţarea în cercetare ar trebui să fie acordată în funcţie de performanţă. Or, pentru ca asta să se întâmple institutele de cercetare, cât şi structurile responsabile cu cercetarea din cadrul universităţilor şi Academiei ar trebui să fie evaluate de experţi internaţionali. Cel puţin aşa susţine Asociaţia Ad Astra, care a venit cu o alternativă la proiectul de ordonanţă lansat la începutul lunii de Ministerul Cercetării.
Reamintim că la începutul săptămânii Ministerul Cercetării a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă despre care, spun cercetătorii de top, va avea un impact negativ major asupra domeniului.
Concret, proiectul elimină din procesul de finanţare singurul organism (UEFISCDI) cu capacitate administrativă şi centralizează decizia la Minister, o structură politizată şi incapabilă să distribuie proiectele pe bază de merite, scrie G4Media.
Proiectul a fost criticat atât de foşti miniştri ai Educaţiei, cât şi de reprezentanţii studenţilor.
„Proiectul de Ordonanţă de Guvern, recent lansat în dezbatere publică de către Ministerul Cercetării şi Inovării reprezintă încă o tentativă de politizare a acestui domeniu. Nu ne putem decât întreba, în mod ironic, de ce suntem puşi în faţa unei noi iniţiative de a ne împărţi sărăcia din cercetare, pe criterii politice?“, se arată în comunicatul transmis de ANOSR.
Cum arată proiectul lansat de Asociaţia Ad Astra
Ca răspuns la proiectul de Ordonanţă prin care Guvernul Dăncilă încearcă să schimbe regulile din cercetare prin centralizarea politică a banilor din domeniu, Asociaţia a lansat astăzi în dezbatere propria variantă de lege a Cercetării.
Principii şi soluţii pentru revizuirea legilor cercetării:
Pilonii pe care reforma în cercetare trebuie să se bazeze sunt:
- Finanţarea urmează performanţa.
- Transparenţă totală în alocarea banului public.
- Stabilitate şi predictibilitate în finanţarea cercetării.
Pentru ca banul public să ajungă cu adevărat la cei performanţi din sistem iar investiţia în cercetare să aducă rezultatele scontate trebuie demarate de urgenţă:
• Evaluarea obiectivă a tuturor Institutelor şi Infrastructurilor de Cercetare din România, inclusiv a celor din subordinea instituiţiilor de învăţământ superior, a Academiei Române şi ale Academiilor de ramură.
• Analiza modului in care este pusă în practică strategia naţională de cercetare (SNCDI 3) şi a rezultatelor intermediare ale acesteia.
• Reforma profundă a Consiliilor din subordinea MCI/MEN
Ulterior, trebuie concepută strategia naţională de cercetare pentru perioada următoare, SNCDI 4 (2021-2027).
Evaluarea Institutelor şi Infrastructurilor de Cercetare din România
O problemă sistemică, ce cauzează irosirea unei părţi greu de cuantificat din bugetul naţional, este lipsa unei evaluări riguroase a Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), Institutelor Academiei Române (I-AR), a Universităţilor (pe partea de cercetare, inclusiv Şcolile doctorale), a Instalaţiilor şi Obiectivelor de Interes Naţional (IOIN), şi a Infrastructurilor de Cercetare (IC), în general.
Prima şi ultima evaluare cu experţi internaţionali a INCD-urilor a avut loc în 2011-2012. Cu toate acestea, rapoartele experţilor au fost utilizate abia în 2016, adică la mai bine de 4 ani de la evaluarea propriu-zisă, în condiţiile în care unele INCD-uri ar fi trebuit reevaluate la 3 ani, în baza calificativului slab obţinut iniţial. Este deci imperios necesar ca INCD-urile din subordinea MCI să fie evaluate de un corp de experţi internaţionali, iar finanţarea acestora să aibă loc conform principiului „finanţarea urmează performanţa”.
Printr-un proces similar de evaluare riguroasă trebuie să treacă şi I-AR-urile. Cele aproximativ 65 de I-AR-uri sunt în prezent evaluate intern, într-un proces criticat pentru conflictele evidente de interese. AR primeşte prin bugetul de stat o sumă similară celei alocate Programului Nucleu. Este deci firesc ca şi I-AR-urile să fie evaluate în baza unei metodologii transparente şi similară celei aplicate INCD-urilor.
În privinţa IOIN-urilor şi IC-urilor acestea trebuie riguros inventariate, evaluate şi ulterior finanţate. Ultimele rapoarte publice ale IOIN-urilor, spre exemplu, sunt cele din 2015, iar lista cu experţii care au evaluat calitatea acestora nu este publică. De asemenea, la alcătuirea „roadmap”-ului IC-urilor, cerută de Comisia Europeană pentru ridicarea condiţionalităţii ex ante, au participat manageri de instituţii care au avut infrastructuri de cercetare incluse în evaluare, într-un flagrant conflict de interese.
Toate evaluările instituţionale şi ale infrastructurilor de cercetare trebuie să aibă loc cu evitarea strictă a conflictelor de interese, folosind experţi independenţi în domeniu şi într-un mod cu totul transparent. În cazul IOIN-urilor evaluarea poate fi făcută de specialişti români, numiţi de CRIC (care trebuie populat în baza unei metodologii transparente şi având la bază exclusiv meritul ştiinţific), dar pentru toate celelalte (INCD, I-AR, Universităţi şi IC) experţii trebuie să fie internaţionali. Solicităm stabilirea unui dialog în acest scop între MCI şi Science Europe.
Reforma consiliilor consultative ale MCI
Prin prisma atribuţiilor pe care le au în prezent CCCDI, CNCS, CNECSDTI sunt principalele consilii care trebuie reformate şi ulterior înzestrate cu puteri sporite. Asociaţia Ad Astra consideră că o noua lege a cercetării trebuie să acorde acestora personalitate juridică. De asemenea, structura acestora trebuie sa respecte principiile competentei, moralităţii şi reprezentativităţii ştiinţifice. Mandatul consiliilor trebuie garantat prin lege astfel încât să nu mai fie posibila schimbarea completă a componenţei acestor Consilii în funcţie de evenimente politice. Pentru ca activitatea Consiliilor să fie eficientă hotărârile acestora trebuie sa aibă un caracter conform şi nu consultativ.
Propunere de Metodologie pentru reforma şi popularea cu membri a CNCS şi CCCDI:
1. Ambele consilii primesc personalitate juridică şi vor avea statut şi respectiv regulament de organizare şi funcţionare cuprinse în lege. CNCS şi CCCDI vor fi mandatate cu elaborarea politicilor publice în domeniul CDI din România.
2. Cartea Albă a Cercetării din România, alcătuită de Ad Astra în 2011, este adusă la zi; aceasta constituind doar un exemplu pentru un viitor proiect care poate sau nu purta acelaşi nume. De asemenea, Ad Astra poate oferi sprijin în acest sens, având în vedere metodologia deja elaborată în cadrul proiectului iniţial, unic până la această dată în România. Vom avea astfel o radiografie actuală asupra valorii cercetătorilor români şi mai mult, îi vom putea clasifica în funcţie de indicatorii scientometrici acceptaţi internaţional pe domenii de expertiză;
3. Invitarea primilor 5 clasaţi din diferitele domenii să facă propuneri şi/sau autopropuneri de membri pentru popularea CNCS şi CCCDI, avându-se în vedere ca minim 1/3 din aceştia să fie români din diaspora. Criteriul principal folosit în ierarhizarea celor 5 va fi producţia lor ştiinţifică în calitate de autor corespondent în reviste situate în top 25% din domeniu (conform AIS calculat de Clarivate), sau autor principal în articole publicate în reviste indexate de Arts and Humanities Citation Index;
4. Propunerile (21 pentru fiecare din cele două consilii) sunt înaintate ministrului, care emite ordinul de numire a acestora ca membri cu mandat de patru ani, şi exercită ulterior controlul asupra activităţii celor două consilii prin intermediul unui grup de experţi din partea Science Europe, toate rapoartele acestora fiind publice.
5. Unui ministru i se interzice schimbarea a mai mult de şapte membri, şi nu mai repede de 2 ani de la numire (prevedere ce nu se aplică pentru numirea iniţială, care se derulează conform punctului 4 de mai sus), argumentând necesitatea schimbării;
6. Numirile noilor membri, propuşi de ministru, pot fi blocate prin votul a 2/3 din cei rămaşi, alături de o explicaţie publică, dacă asupra acestora planează suspiciuni în privinţa integrităţii morale, competenţelor ştiinţifice sau de orice altă natură care nu ar fi compatibile cu statutul de membru;
Alocările bugetare pentru CDI
Procentul din PIB alocat MCI trebuie să crească pentru a atinge media UE, într-o primă fază acesta trebuind să asigure minim finanţarea unităţilor de CDI performante, a contribuţiilor la organismele internaţionale, precum şi asigurarea fluxului necesar desfăşurării competiţiilor naţionale, constant şi predictibil, în cadrul sistemului detaliat mai jos. Considerăm că minim 50% din bugetul MCI ar trebui alocat in urma unor competiţii naţionale care să selecteze cele mai credibile oferte de proiecte de cercetare. (Procentul de 74% raportat de MCI în raportul semestrial recent nu este real, el incluzând şi Programul Nucleu, care reprezintă în cel mai bun caz o competiţie internă de proiecte ale INCD-urilor, nicidecum o competiţie naţională.)
Organizarea competiţiilor naţionale de proiecte de cercetare
Amintim că ERCEA (Agenţia executivă a European Research Council) rulează anual fonduri de două ori mai mari decât întreaga execuţie bugetară a MCI pentru un an (e.g. 2017). Considerăm că ERCEA reprezintă un model de bune practici în gestionarea competiţiilor de proiecte şi ar trebui urmat şi de MCI. ERCEA organizează anual competiţii pentru trei programe de tip ERC Grants (Starting, Consolidator şi Proof of concept). Întregul proces, de la depunerea propunerii de proiect până la semnarea contractului durează maxim 8 luni. ERCEA funcţionează în baza unui buget de 5-10% din fondurile rulate, la fel ca UEFISCDI. Consideram ca rolul UEFISCDI trebuie întărit nu restrâns cum prevede proiectul de OUG lansat in discuţie publică de MCI.
Prin restructurarea UEFISCDI şi transparentizarea completă a activităţii acesteia va rezulta singura Unitate Executivă din subordinea MCI, care va gestiona 50% din bugetul ministerului. Pagina web a acesteia va centraliza toate informaţiile privind competiţiile deschise la un moment dat la nivel naţional, precum şi rezultatele proiectelor finanţate încheiate deja, după modelul https://www.grants.gov.
Anual se vor aloca minim 300 milioane lei pentru lansarea competiţiilor de tip Post-doctorat (PD), Tinere Echipe (TE) şi Proiecte Complexe Exploratorii (PCE), contractarea urmând a avea loc în acelaşi an, la maxim 8 luni de la depunerea proiectelor. Acestea se vor adresa diferitelor categorii de cercetători şi anume: celor care şi-au susţinut teza de doctorat în ultimii 4 ani (PD), în ultimii 8 ani (TE) sau mai mult de 8 ani (PCE), cu menţiunea că cei eligibili pentru competiţia PD sau TE pot alege să concureze în competiţia TE, respectiv PCE. Pentru calculul bugetului total alocat celor 3 competiţii am considerat alocarea a 300 mii lei pentru un proiect PD de 24 de luni, 900 mii lei pentru un proiect TE de 36 de luni şi 1,5 milioane lei pentru un proiect PCE de 36 de luni, finanţarea a minim 100 de proiecte per competiţie şi derularea simultană a 3 competiţii din fiecare schemă (prin urmare, bugetul pentru primul şi al doilea an de la lansarea competiţiilor în noul format va fi diminuat proporţional).
Lansarea programului competiţional Tennure-Track Romania (TTR)
România se confruntă cu un fenomen accentuat de „fugă a creierelor”, repatrierea acestora, împreună cu know-how-ul dobândit în afara ţării, necesitând stimulente pe măsură.
TTR:
• Îşi propune atragerea în special a cercetătorilor români de valoare din diaspora (naţionalitatea nu va constitui un criteriu eliminatoriu) prin oferirea unor stimulente financiare consistente pentru (re)integrarea în sistemul românesc de cercetare pe trei paliere: entry level (TTR-EL), experienced researcher (TTR-ER) şi senior researcher (TTR-SR).
• Ţinteşte cercetătorii care sunt angajaţi de minim 3 ani cu normă întreagă într-o instituţie din afara României.
• Va funcţiona similar modelului american de „tennure-track”, în care cercetătorului i se va pune la dispoziţie un „fond-start”, în valoare de 500.000 EUR pentru TTR-EL, 1 milion EUR TTR-ER şi 1,5 milioane EUR pentru TTR-SR, pentru o perioadă de 5 ani, după care se va face o evaluare a activităţii de cercetare întreprinse şi se va decide transformarea contractului pe perioadă determinată semnat cu instituţia gazdă într-unul pe perioadă nedeterminată, sau întreruperea sa. Pentru ca această decizie să poată fi luată după 5 ani va trebui armonizată legislaţia naţională, care permite contracte pe perioadă determinată de maxim 3 ani. Salariul cercetătorilor ce vor fi angajaţi pe perioadă nedeterminată, în urma evaluării la 5 ani, va fi asigurat din bugetul MCI, prin contract cu instituţia gazdă.
• „Fondul-start” este destinat cheltuielilor necesare pornirii noului grup de cercetare şi este la discreţia totală a directorului de proiect, care este însă obligat să participe cel puţin la un interval de doi ani la competiţiile naţionale de proiecte de tip PD, TE sau PCE. La evaluarea de 5 ani, cercetătorul trebuie să fi câştigat minim un proiect cu buget de minim 100.000 EUR.
• Este coordonat de CNCS, şi bugetat în cadrul procentului de 50% din fondurile MCI alocate competitiv.
• Competiţiile, pe toate cele 3 paliere, vor fi anuale.
• Condiţiile minime de eligibilitate vor fi de 3x mai mari decât cele cerute directorilor de proiecte de tip PD, TE, PCE pentru corespondentele lor din cadrul TTR, respectiv TTR-EL, TTR-ER şi TTR-SR.
• Legislaţia naţională în domeniul abilitării va fi modificată, a.î. câştigătorii unor granturi TTR să aibă automat dreptul de a conduce doctorate.
• Bugetul anual al TTR va fi de 300 milioane lei. Acesta va permite finanţarea a 66 de proiecte distribuite astfel: câte două proiecte finanţate pentru fiecare din cele 11 domenii definite în prezent pentru competiţiile naţionale de tip PCE, pentru fiecare din cele trei scheme de finanţare. Bugetul de 300 milioane ia în calcul derularea simultană a 3 competiţii din fiecare schemă (prin urmare, bugetul pentru primul şi al doilea an de la lansarea competiţiilor în noul format va fi diminuat proporţional)
Mecanisme pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în finanţarea cercetării
Finanţarea proiectelor de cercetare trebuie făcută în cadrul unui mecanism multianual, fundamentat legal. Este inadmisibil ca bugetele proiectelor de cercetare desemnate câştigătoare în cadrul competiţiilor naţionale să fie reduse drastic şi/sau reeşalonate din mers, sau chiar în momentul contractării, în lipsa unor situaţii de forţă majoră care să impună acest lucru. Intervenţii brutale de acest fel pun sub semnul întrebării buna gestionare a banului public de către MCI care încalcă recomandările experţilor evaluatori. Proiectul de OUG nu abordează în niciun fel aceste probleme critice si cronice ale sistemului de cercetare.
Competiţiile PD, TE şi PCE, lansate anual, ţintesc în special stoparea fenomenului de „fugă a creierelor”, prin asigurarea unui climat predictibil, în care cercetătorul tânăr să poată conta pe cele 3 paliere în dezvoltarea carierei proprii. Din păcate constatam ca tinerii cercetători din România sunt de fapt „invitaţi” să părăsească ţara. Ca exemplu, ultima competiţie pentru proiecte postdoctorale (cu termen de depunere a propunerilor de proiect in ianuarie 2017) a fost finalizată cu o întârziere de aproape un an, în timp ce precedenta competiţie de acest tip a fost lansată în 2012. În timpul scurs între cele două competiţii şi-au finalizat studiile doctorale tinerii incluşi în programul cu finantare europeana POS-DRU, potenţialul lor fiind practic irosit prin absenta unei competitii anuale pentru burse postdoctorale.
Celelalte tipuri de proiecte de cercetare, incluse în cadrul celor patru piloni ai PNCDI 3 şi care implică echipe de cercetare (e.g., Proiecte complexe realizate în consorţii CDI, Bridge Grant, Proiect experimental demonstrativ, Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră), trebuie să aibă o frecvenţă cel puţin bienală.
Resursa umană din cercetare
Am arătat mai sus că România este la coada UE în privinţa numărului de persoane la mia de locuitori implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare (Figura 3). Scăderea constantă a numărului de studenţi înregistraţi la universităţile româneşti (Figura 6) creează mai degrabă premisele îndepărtării de media europeană în privinţa celor doi indicatori.
Aşadar România trebuie să investească în resursa umană performantă deja existentă, cu scopul de a o păstra, coroborat cu atragerea celei înalt specializate din afara ţării. Pentru a identifica resursa umană performantă existentă în plan naţional reiterăm necesitatea aducerii la zi a Cărţii Albe a Cercetării.
Pentru reducerea gradului de consangvinizare a resursei umane propunem ca participanţii din cadrul viitoarelor competiţii PD sau TTR-EL să aibă obligaţia de a-şi implementa proiectul într-o altă instituţie decât cea unde şi-a desfăşurat studiile doctorale, iar mentorul nu poate fi cel din timpul doctoratului.
Stimularea resursei umane este afectată de uşurinţa cu care se acordă posturile permanente,
problemă ce derivă parţial din cadrul legal, de care spuneam mai sus. Propunem ca în România posturile pe perioadă nedeterminată să fie scoase la concurs având ca cerinţă minimă de eligibilitate ca aplicantul să fi câştigat minim o competiţie naţională sau internaţională, cu buget alocat proiectului de minim 100.000 EUR.
România avea la finele lui 2016 peste 1.000 de cercetători (din cei aprox. 20.000) în categoria de vârstă peste 65 de ani, adică vârsta pensionării (Figura 7). Cadrul legal va trebui astfel modificat încât aceştia să mai poată ocupa posturile în care se află doar cu condiţia atragerii de proiecte în calitate de director de proiect (din competiţii naţionale sau fonduri private), care să le permită cel puţin asigurarea salariului propriu.
Resursa umană neperformantă existentă deja în sistem, sub forma unor posturi pe perioadă nedeterminată, trebuie stimulată să performeze, să treacă printr-o reconversie profesională, sau să fie disponibilizată. O metodologie în acest sens va fi propusă de CNCS şi CCCDI.
Evitarea conflictelor de interese
Într-o comunitate academică relativ redusă şi care nu poate acoperi toate domeniile cunoaşterii la cel mai înalt nivel este foarte important sa fie evitate conflictele de interese nu doar în cadrul competiţiilor de proiecte ci şi odată cu ocuparea unei funcţii administrative. Folosirea exclusiva a experţilor din ţară reduce practic la zero şansa de a evita astfel de conflicte de interese.
O noua lege a cercetării trebuie să prevadă că in toate competiţiile naţionale de proiecte de cercetare se vor folosi cel puţin 3 evaluatori, din care minim 2 sunt din afara ţării. Evaluatorii trebuie sa prezinte garanţii de competenta in domeniul de evaluare şi propunem ca aceştia să îndeplinească de cel puţin două ori baremul minim de performanţă impus participanţilor la competiţie.
Propunem ca bazele de date cu experţi evaluatori ale UEFISCDI, IFA şi ROSA, precum şi cea proprie a MCI (dacă există?), sa fie reunite într-una singură, care sa fie pusă la dispoziţia Unităţii Executive din subordinea MCI şi implicit CCCDI şi CNCS. Această bază de date unică poate fi completată automat, prin preluarea numelor potenţialilor evaluatori din baze de date internaţionale (în speţă, Clarivate Analytics pentru ştiinţele exacte, Arts and Humanities Citation Index sau rutele complementare, definite în pachetul de informaţii al competiţiei PCE 2016, pentru ştiinţele umaniste), în funcţie de valorile minime ale indicatorilor scientometrici stabilite de CNCS şi CCCDI.
CNECSDTI este forul care trebuie sa elaboreze un document de sinteză privind definirea conflictului de interese în mediul academic şi de cercetare din România, în acord cu prevederile legislaţiei europene.
Se încarcă comentariile...
