Undă verde pentru şcolarizarea refugiaţilor în România. Unde îşi pot înscrie ucrainenii copiii la şcoală

Tinerii refugiaţi din Ucraina se pot înscrie la şcoli şi facultăţi din România FOTO Shutterstock

Ministerul Educaţiei a emis un ordin în baza căruia copiii şi tinerii refugiaţi din ţara vecină se pot înscrie în învăţământul românesc, dacă doresc.

În România sunt 45 de şcoli, 10 licee şi trei universităţi care au predare în limba ucraineană, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. „Am semnat un ordin de ministru şi l-am trimis spre publicare în Monitorul Oficial. Documentul face referire la şcolarizarea refugiaţilor din Ucraina – cetăţeni ucraineni sau nu – pe teritoriul României, dacă doresc acest lucru. Prin derogare, pentru cetăţenii ucraineni şi pentru refugiaţii din Ucraina, ordinul prevede că se pot înscrie în orice moment”, a explicat Cîmpeanu. 

Noul ordin vine în contextul în care invazia Ucrainei de către trupele ruseşti a provocat un val de refugiaţi în România, din care 18.000 sunt minori. 

Finanţare de la buget pentru ucraineni 

Ministrul a mai spus că pentru anii 2021/2022 şi 2022/2023 finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, dar doar pentru refugiaţii ucraineni, nu şi pentru ceilalţi. Pentru că sunt multe situaţii ale unor tineri care doresc să se înscrie la facultate, dar nu au documente care să ateste situaţia şcolară, universităţile care doresc îi pot înscrie în baza unor evaluări a cunoştinţelor şi echivalarea acestora, urmând ca diplomele obţinute în Ucraina să fie aduse până la finalizarea studiilor, a subliniatul oficialul de la Educaţie. Înmatricularea se poate face la toate cele 3 cicluri de studii. Criteriile de evaluare se stabilesc de fiecare universitate în parte, mai prevede actul normativ. Universităţi cu predare în limba ucraineană sunt la Bucureşti, Cluj şi Suceava. 

Cât priveşte şcolile, cele mai multe cu predare în limba ucraineană sunt în judeţele Maramureş, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Tulcea, Arad, Caraş-Severin şi Timiş. Numărul cadrelor didactice este însă insuficient, a mai spus ministrul, care a făcut apel la refugiaţii care doresc să se implice. 

Reglementările în vigoare pentru refugiaţi prevăd că, elevii din clasele primare au aceleaşi drepturi precum cetăţenii români, iar pentru celalalte forme de învăţământ se oferă cea mai bună soluţie. 

Potrivit datelor Uniunii Ucrainenilor din România, în sistemul de educaţie sunt 192 de cadre didactice care predau limba ucraineană sau alte discipline în limba ucraineană, dintre care 25 predau în învăţământul preşcolar şi 33 în învăţământul primar. În anul şcolar 2019/2020, în şcolile de stat erau înregistraţi 1.519 elevi care studiau în limba ucraineană şi 5.897 care studiau limba şi literatura ucraineană ca disciplină de studiu. 

Ce spun organizaţiile studenţeşti 

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, ANOSR, a cerut universităţilor să aprobe rapid criteriile de recunoaştere a studiilor în cazul tinerilor refugiaţi din Ucraina. 

Reprezentanţii ANOSR mai vor ca toţi studenţii refugiaţi înmatriculaţi în învăţământul superior din România să primească finanţare, astfel încât studiile să fie fără taxă, şi să primească burse de studiu. Aceştia argumentează că aceşti studenţi sunt într-o situaţie precară cruntă şi nu-şi permit finanţarea studiilor. Şeful ANOSR, Horia Oniţă, a dat exemplul a trei studente din Nigeria refugiate din Ucraina care ar dori să rămână în România pentru a studia Medicina, la UMF „Carol Davila”. În baza ordinului nu beneficiază însă de susţinere financiară de la stat, astfel că singura variantă ar fi suportarea cheltuielilor de către universitate din fonduri proprii. Horia Oniţă mai spune că sunt mulţi studenţi din Nigeria, Maroc şi Tunisia, refugiaţi din Ucraina, care ar vrea să continue studiile în România, iar ANOSR încearcă să-i ajute atât cu întocmirea actelor pentru a cere azil, cât şi cu găsirea unor soluţii de finanţare a studiilor.