Educaţia încheie anul cu proiecte nefinalizate, şcoli dărâmate şi un buget infim. Ce schimbări importante se anunţă în 2018

Educaţia încheie anul cu proiecte nefinalizate, şcoli dărâmate şi un buget infim. Ce schimbări importante se anunţă în 2018

Educaţia în 2017-2018: O sinteză a principalelor schimbări. FOTO: Eduard Enea

Anul 2018 vine cu schimbări în ceea ce priveşte desfăşurarea examenului de Bacalaureat, un manual unic şi, în continuare, cu cel mai mic buget din ţările UE. Cât despre anul ce este pe cale să se încheie, acesta nu a fost unul deloc strălucit pentru Educaţie. Şcolile dărâmate, abandonul şcolar, profesorii necalificaţi şi manualele întârziate fiind doar câteva dintre problemele semnalate în spaţiul public.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul 2017 a venit cu rezultate similare pentru candidaţii de la examenele naţionale faţă de cele de anul trecut. Concret, dacă în anul 2017 rata de promovare la Bacalaureat din prima sesiune după contestaţii a fost de 72,9%, în urmă cu un an aceasta a fost de 68,1%. În privinţa rezultatelor de la Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a, lucrurile au stat invers: în 2017, 72,9% din candidaţii admişi la examen au luat peste 5, fiind cu aproape două procente mai puţini în comparaţie cu anul 2016 (75,10%).

Mii de profesori cu note sub 5 au ajuns la catedră

Aproximativ 24.000 de candidaţi au susţinut examenul de titularizare în 2017. Dintre aceştia doar 45,73% (în creştere cu 1,30% faţă de anul trecut) au luat note egale cu 7 sau mai mari de 7, acesta fiind calificativul necesar de care au nevoie dascălii pentru a profesa pe o perioadă nedeterminată. Alţi 6.876 de candidaţi au fost evaluaţi cu note între 5 şi 6,99.  De asemenea, 4.006 de dascăli au obţinut note între 1 şi 4,99.

Toţi aceşti profesori, chiar şi cei cu note sub 5, au ajuns la catedră iar asta din cauză că în România nu sunt suficiente cadre didactice care să acopere nevoile celor aproximativ 3 milioane de elevi.

Manuale livrate cu două luni întârziere

Elevii de clasa a V-a au primit manualele cu două luni întârziere, excepţie făcând cel de Sport, Religie şi Limba Maternă. Această generaţie de elevi, generaţia de ,,sacrificiu",  de şase ani se confruntă cu întârzierea manualelor.

Infrastructura educaţională, la pământ

În anul curent, 4 instituţii de învăţământ (3 şcoli şi o grădiniţă) au reprezentat un pericol pentru elevi şi profesori din cauza tavanelor care s-au dărămat. Cel mai recent caz a avut loc luna trecută în Alexandria.Trei elevi (două fete şi un băiat) din clasa a IV-a, de la Şcoala nr. 4,  au fost răniţi. Aceştia au avut nevoie de îngrijiri medicale însă viaţa lor nu a fost pusă în pericol.

Un accident similar a avut loc şi în luna septembrie, când o bucată din tencuiala tavanului unei şcoli din Deva s-a prăbuşit peste o profesoară. În urma incidentului, dascălul a suferit un traumatism cranian.

La sfârşitul lunii mai tavanul şcolii numărul 141 din Capitală s-a dărâmât, prinzând între ruine cinci eleve. Acestea nu au fost vătămate grav, cu excepţia uneia care s-a intoxicat cu praf. Evenimentul s-ar fi putut transforma într-un dezastru. Norocul copiilor a fost că era „Săptămâna Altfel“, iar elevii desfăşurau activităţi şcolare în afara unităţii de învăţământ. În urma incidentului, copiii de la Şcoala 141 au fost mutaţi la altă unitate de învăţământ.

În afară de problema clădirilor instituţiiilor de învăţământ care se pot dărăma oricând (mai ales că aproape jumătate dintre acestea se află în zone cu risc seismic ridicat), ministrul Educaţiei Liviu Pop a sesizat şi lipsa avizelor ISU şi sanitare pentru majoritatea şcolilor.

Anul acesta au fost reabilitate numai 18 şcoli şi s-au construit doar 29 de grădiniţe.

102.011 de elevi au dispărut din sistemul educaţional într-un singur an

Ministrul Educaţiei a afirmat că 102.011 elevi nu s-au mai regăsit în acest an şcolar, luând în considerare datele de anul trecut: "Analizând datele oficiale constatăm că în anul şcolar 2016 — 2017 am avut 2.993.405 de elevi. Trist este că 102.011 de elevi (adică 3,41% din cei 2.993.405) nu au fost regăsiţi în anul şcolar următor. Ştim doar că 13.471 de elevi au abandonat şcoala, 8.096 de elevi s-au retras, 22.086 de elevi au plecat în străinătate, 13.181 de elevi au fost exmatriculaţi, 21.489 de elevi nu s-au mai prezentat la şcoală, iar 437 de elevi au decedat."

Demisii pe criterii politice

Ministrul Educaţiei a demis 13 inspectori şcolari în luna august. Aceştia au fost anunţaţi printr-o informare, transmisă vineri seara, prin fax. Motivul invocat de oficial la acea dată a fost că la o evaluare, făcută la cererea acestuia, ar fi fost descoperite mai multe nereguli în contractele de management ale inspectorilor. Câţiva dintre cei demişi au dat în judecată ministerul pe motiv că înlăturarea lor stă în spatele unor interese pur politice.

Ce ne aşteaptă în 2018

În sistemul de învăţământ sunt aşteptate schimbări importante în anul ce urmează. Printre acestea se numără introducerea manualului unic, modificarea Bacalaureatului şi creşterea salariilor cadrelor didactice. În privinţa mediului universitar, cele mai importante măsuri care s-ar putea implementa ar fi, pe de o parte, demararea evaluării şcolilor doctorale, iar pe de altă parte crearea unei platforme antiplagiat.

Cea mai discutată schimbare în domeniul Educaţiei, care se va aplica începând cu anul 2018, este introducerea manualului unic pentru elevi. Practic, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Editura Didactică şi Pedagogică (editură de stat), va elabora câte un manual pentru fiecare disciplină în parte, celelalte edituri fiind eliminate din schemă. Măsura a fost adoptată în ciuda tuturor criticilor enunţate de specialişti, care fie făceau referire la întoarcerea la comunism, fie spuneau că şcolarii au nevoie de diversitate.

Cum vor da elevii dintr-a XII-a Bac-ul

Examenul de Bacalaureat a suferit şi el unele schimbări. Mai exact, competenţele ligvistice şi digitale vor fi susţinute în iarnă, în perioada 12-22 februarie. Până anul acesta, elevii care dădeau Bac-ul susţineau probele orale cu câteva zile înainte de probele scrise. De asemenea, se are în vedere şi reintroducerea probei sportive la Bac, dar deocamdată propunerea este doar în stadiul de proiect.

Tot cu privire la capitolul învăţământului preuniversitar- există posibilitatea ca noi materii să fie introduse în programa şcolară din 2018. Printre acestea se numără Educaţie pentru Nutriţie şi o materie despre Uniunea Europeană (doar pentru elevii din clasa a XII-a). Însă şi acestea reprezintă numai nişte iniţiative legislative. Tot la nivel de proiect de lege este şi introducerea uniformelor obligatorii în şcoli.

Ce-i aşteaptă pe profesori

În privinţa cadrelor didactice, vorbim de două măsuri ce s-ar putea implementa în anul 2018. În primul rând, profesorii titulari care vor să plece prin detaşare în altă instituţie ar putea fi constrânşi să scurteze perioada în care îşi pot ţine posturile blocate de la 10 ani la cel mult 3. O altă noutate este că salariile profesorilor vor creşte de la 1 ianuarie 2018 cu 25%, dar asta numai pe hârtie. În realitate, sindicaliştii din Educaţie reclamă că, în mână, creşterea venitului va fi de fapt infimă, în medie cu 4 procente, iar asta pentru că banii pentru mărire vor fi înghiţiţi de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. O altă creştere salarială, cu 20%, ar trebui să fie aplicată începând de la 1 martie 2017.

Cât despre mediul universitar, cea mai aşteptată măsură este realizarea unei platforme digitale unde să fie încoporate toate lucrările de licenţă, dizertaţie şi doctorat. Scopul proiectului legislativ fiind de a oferi acces liber la toate aceste lucrări ştiinţifice dar şi de a detecta mai uşor eventualele plagiate.

De asemenea, este posibil ca în 2018 să se demareze evaluarea şcolilor doctorale, având în vedere că Avocatul Poporului Victor Ciorbea a sesizat Curtea Constituţională pe motiv că permiterea funcţionării acestora până în 2019, fără a fi evaluate, este neconstituţională. În prezent, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi reprezentanţi ai Băncii Mondiale lucrează la o metodologie de evaluare.

Educaţia rămâne în continuare o „cenuşăreasă“

Educaţia rămâne în continuare o „cenuşăreasă“ în 2018, iar asta pentru că bugetul de anul viitor, cel mai mare din ultimii 27 de ani - după cum a declarat ministrul Educaţiei, Liviu Pop, nu este într-atât de mărinimos precum îl prezintă oficialul. De fapt, raportat la PIB, finanţarea pentru Educaţie este mai mică faţă de acum 10 ani. Iar creşterea vizează doar dascălii, nu şi elevii.

citeste totul despre: