Clasele primare: concluzii britanice şi incertitudini româneşti

Cunoştinţele elevilor români de până în clasa a VI-a sunt o necunoscută pentru Minister FOTO Adevărul

25% din elevi încă „se luptă“ cu socotitul, e nemulţumit Ministerul britanic al Educaţiei. În România, primele teste organizate la acest nivel se pregătesc cu uşile închise.

În Marea Britanie este invers faţă de cum e în România: ministerul e mai necruţător în aprecieri, presa remarcă progresele. Sau, cel puţin, acesta este cazul proaspăt-anunţatelor rezultate la testările „Sats“, pe care le susţin toţi supuşii în vârstă de 11 ani ai Reginei Elisabeta, adică toţi cei care se află la sfârşitul claselor primare.

Comunicatul instituţional al Departamentului pentru Educaţie britanic remarcă, din titlu, că „mai mult de unul“ din patru elevi are încă probleme, în timp ce suplimentul pentru Educaţie al prestigiosului cotidian „The Guardian“ anunţă, de la început, „uşorul progres“ faţă de anul anterior. Care sunt, de fapt, cifrele? Situaţia pare a fi destul de bună: 76% dintre elevi au atins nivelul 4 – cel minim acceptat – de competenţe (din opt niveluri posibile, echivalentul notei 5 în şcoala românească), la toate cele trei discipline testate: citire, scriere şi matematică.

„Este o îmbunătăţire de un punct faţă de cele 75 de procente de anul trecut, dar înseamnă şi că 24% dintre elevi nu au atins nivelul minim de cunoştinţe aşteptat din partea lor“, constată „The Guardian“.

„Doar“ 83 la sută scriu corect

La testul de citire, 86% dintre copiii din Marea Britanie au trecut pragul nivelului 4, mai puţin cu 1% faţă de anul trecut. La matematică şi la scriere, în schimb, s-a produs o îmbunătăţire faţă de rezultatele atinse în 2012: 85% din copii au demonstrat că ştiu să facă socoteli peste nivelul minim de cunoştinţe, 83% – nu au făcut prea multe greşeli de ortografie şi punctuaţie.

Aşa cum s-a întâmplat şi-n ultimii ani (şi nu doar în Marea Britanie), fetele s-au descurcat sensibil mai bine decât băieţii, doar una din cinci fete nu a atins nivelul minim, în comparaţie cu aproape o treime dintre băieţi.

Responsabila cu educaţia primară, Elizabeth Truss, s-a declarat mulţumită. „Cifrele de astăzi demonstrează că majoritatea copiilor au învăţat bine şi merită felicitaţi, împreună cu profesorii lor. Cu toate acestea, statisticile arată, de asemenea, că unul din patru copii a încheiat clasele primare fără o înţelegere fermă a ortografiei, punctuaţiei şi gramaticii. Încurajăm şcolile să se concentreze pe elementele de bază.“

Testul de scriere şi gramatică, cel mai dificil dintre toate, include întrebări prin care elevilor li se cere să introducă prepoziţia ori punctuaţia corectă pentru o anumită propoziţie, să scrie cuvinte-capcană, în care unele litere sunt duble, ori un sunet se scrie altfel decât se aude.

Exact acelaşi test a fost un bun prilej, la sfârşitul anului şcolar trecut (când s-au dat testele), ca elevii să-i facă observaţii ministrului educaţiei.

Greşeli în cerinţele de la gramatică

A fost o situaţie jenantă pentru ministrul britanic al Educaţiei, Michael Gove, care tocmai criticase, cu câteva zile înainte de testare, „lipsa de interes, în sălile de clasă, pentru abilitatea de a vorbi şi a scrie corect în limba engleză“.

O puştoaică de 10 ani, Rebecca Lee, elevă a şcolii primare din Christ Church, Bristol, i-a scris ministrului după ce a observat utilizarea inconsecventă a virgulelor în cerinţele examenului de gramatică. „Înţeleg că sunteţi foarte dornic ca noi toţi să învăţăm cum se formulează propoziţii complexe şi cum să utilizăm precis punctuaţia“, a scris Rebecca.

„Cred însă că şi ministerul pe care-l conduceţi ar trebui să utilizeze, de asemenea, semne de punctuaţie corecte, în toate sarcinile pe care ni le trasează la testare“, a continuat ea, neuitând să-i atragă atenţia ministrului „că folosirea semnelor de punctuaţie este, adeseori, o chestiune de judecată şi că există situaţii în care nu e neapărat să fie un singur răspuns corect“.

Jo Lee, mama Rebeccăi, a spus că fiica ei a ieşit de la testare cu o mulţime de întrebări. „În primul rând, voia să ştie «Cine era responsabil pentru aceste lucruri?». I-am explicat că ministrul este cel care poartă, ca şef al sistemului, responsabilitatea finală, iar după ce a mai citit câte ceva pe internet, Rebecca şi-a compus scrisoarea. Mi-a dictat-o şi am trimis-o împreună“, a relatat, pentru „The Guardian“, Jo Lee.

Copiii români, verificaţi la anul

Michael Gove, ministrul Educaţiei din Marea Britanie, nu şi-a dat demisia în urma gafei de anul trecut, dar instituţia pe care-o conduce s-a simţit obligată să explice că subiectele fuseseră formulate de o agenţie cu care ministerul colaborează, chiar dacă ulterior fuseseră aprobate de autoritatea de stat. V-aţi imagina un astfel de protest în România?

Elevii români din clasele primare nu au fost niciodată testaţi până acum, după Revoluţie. Primele evaluări de acest fel, la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, ar trebui să aibă loc, potrivit Legii Educaţiei în vigoare, la sfârşitul acestui an şcolar. Testele, care nu sunt menite să stabilească ierarhii, ar putea în schimb să arate, la fel ca în Marea Britanie şi în alte state din vestul Europei (care au sisteme educaţionale mai stabile decât s-a dovedit cel românesc în ultimul sfert de secol), unde „scârţâie“ mai tare mecanismul şcolii româneşti, la care dintre elementele de bază ar mai trebui să umblăm.

TESTE ÎN PREMIERĂ PRIVIND VALOAREA ŞCOLII ROMÂNEŞTI ÎN CLASELE MICI

Şcoala a început de câteva zile peste tot în lume, mulţi dintre părinţi au fost deja la celebrele „şedinţe cu părinţii“ şi au aflat cât îi va costa, pentru început, şcoala presupus gratuită.

În România e vorba, ca de obicei, de bani pentru „fondul clasei“,  manuale alternative, caiete speciale, uniforme. În ciuda costurilor destul de piperate pentru cei mai mulţi dintre părinţi, şcoala de la noi este, tot ca de obicei, una dintre cele mai scurte din lume: 176 de zile de instrucţie în acest an şcolar, faţă de 181 în Franţa, 195 – în Marea Britanie şi Canada, şi între 180 şi 195 de zile, în funcţie de specificul local – în Statele Unite.

Ponderea notelor din gimnaziu, redusă

Legea Educaţiei intrată în vigoare în 2011 în România presupune ca în fiecare an să înceapă să fie puse în aplicare diverse noutăţi, pregătite din timp de ministerul de resort şi anunţate, de asemenea, din timp, părinţilor.

Una dintre cele mai importante noutăţi e însă, din nou, o decizie luată subit în faţa realităţilor neplăcute: elevii din clasa a VIII-a au aflat că s-au străduit de pomană în ultimii ani să ia note mari la toate materiile. Ministerul tocmai a redus ponderea notelor luate în gimnaziu, la admiterea în liceu, de la 50 la 25 de procente. În aceste condiţii, partea cea mai importantă din nota de admitere – 75% – o va reprezenta rezultatul Testelor Naţionale, examenul de la sfârşitul gimnaziului.

Ministerul a renunţat astfel la o parte importantă a reformelor presupuse de Legea Educaţiei – cea prin care, în gimnaziu, elevii erau încurajaţi să înveţe constant pentru o medie generală cât mai mare, dar şi să-şi dezvolte abilităţile artistice, să facă voluntariat, să întocmească „un portofoliu“ care să-i avantajeze, prin munca proprie, la admiterea în liceu.

Cum ultimii ani au demonstrat că pot apărea diferenţe enorme între notele din clasă şi cele de Testele Naţionale, care ar fi ajutat elevi slabi să intre la liceele bune, ministrul Remus Pricopie s-a văzut nevoit să facă ceva. El ar fi riscat altfel să se trezească în faţa unei revolte a adolescenţilor (şi a părinţilor acestora) care şi-au luat corect notele la clasă.

A doua schimbare importantă, prevăzută în lege, dar încă învăluită în mister, este introducerea testărilor de la finele claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Este pentru prima dată că în România vor avea loc aceste examene menite să arate autorităţilor cât de bine funcţionează sistemul în a-i pregăti pe copii cu cunoştinţele de bază necesare reuşitei în viaţă.

„Nimeni nu ne spune nimic“

Ministrul Remus Pricopie a anunţat, încă dinainte de debutul anului şcolar, că intenţionează să organizeze aceste testări. „Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile. Principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Şi ne mirăm când constatăm că 25% din copiii noştri nu reuşesc să ia nota 5 la două examene“, s-a plâns ministrul Educaţiei.

De partea cealaltă a baricadei, părinţii sunt nemulţumiţi că în şcoală nimeni nu pare a şti cum va arăta respectiva testare. Elena D. locuieşte în cartierul Berceni, în sudul Bucureştiului, şi are doi copii: o fetiţă, în clasa a II-a, şi un băiat, în clasa a V-a. „Fetiţa va susţine testul în acest an şcolar, dar nimeni nu ne spune nimic. Tot ce ştim deocamdată este că se va da în ultimele săptămâni de şcoală. Nu ştim în ce va consta, dacă va conta la ceva calificativul sau nota obţinută de copil“, explică ea. În situaţii similare se află majoritatea părinţilor ai căror copii învaţă în anii vizaţi.

Pagina Ministerului Educaţiei – prost făcută

Potrivit unei postări a fostului ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, pe blogul propriu, testările de la clasele a II-a şi a IV-a trebuie doar să arate în ce măsură reuşeşte şcoala să-i înveţe pe copii să scrie, să citească şi să socotească, şi nu vor fi folosite în niciun caz la crearea unor ierarhii.

Evaluarea de la clasa a VI-a ar fi, în schimb, menită să arate fiecărui elev în parte care-i sunt punctele tari şi cele slabe, şi chiar ce profil de liceu i s-ar potrivi mai bine. Probele la această evaluare vor fi transdisciplinare, subiectele urmând să necesite cunoştinţe din materii legate de comunicare şi de ştiinţe.

Absenţa informaţiilor oficiale pe această temă nu face, în actuala situaţie, decât să se adauge nemulţumirilor acumulate deja de părinţi în anii anteriori: calitatea manualelor, lipsa totală de transparenţă privind programa şcolară (în Marea Britanie, de pildă, programele pentru toţi anii de studiu se află pe pagina de internet a Departamentului pentru Educaţie), mărimea şi greutatea ghiozdanelor, securitatea din şcoli.

În acelaşi timp, neprietenoasa şi întortocheata pagină de internet a Ministerului român al Educaţiei nu face nici măcar o referire la programă şi la ce ar trebui concret să înveţe copiii din această ţară. ;

Principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem.

Remus Pricopie
ministrul Educaţiei

Fetiţa va susţine testul în acest an şcolar, dar nimeni nu ne spune nimic. Tot ce ştim deocamdată este că se va da în ultimele săptămâni de şcoală.

Elena D.
mama unei fetiţe de clasa a II-a

Acest articol a apărut în ediţia din 27-29 septembrie a ziarului "Weekend Adevarul"