Cresc împrumuturile, cresc deficitele, scade optimismul

Guvernul are din nou nevoie de bani. Aşa cum anticipam cu puţin timp în urmă, cele 3 miliarde de euro împrumutate pe termen lung de guvern, la costuri foarte mari, nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de bani a statului.

În acest scop, Ministerul de Finanţe propune chiar creşterea plafonului de îndatorare pe pieţele externe, de la 27 de miliarde de euro la 31 de miliarde, semn că cheltuielile statului cam scapă de sub control.

Finanţele îşi doresc să poată emite obligaţiuni de 8,25 de miliarde de euro, în acest an şi anul viitor. Ştim că deja statul s-a împrumutat 3 miliarde în acest an şi a mai anunţat încă un împrumut de 1,2 miliarde de euro pentru acest an. Pentru 2020, guvernul preconizează să împrumute alte 4 miliarde de euro.

Toate aceste împrumuturi ne costă scump şi pun o povară pe umerii generaţiilor viitoare, o povară nejustificată, având în vedere că banii sunt luaţi pentru a acoperi cheltuieli curente, nu pentru a asigura investiţii şi modernizarea ţării.

Conform specialiştilor, care au analizat date comparative, România se împrumută în prezent la costuri similare cu ale unor state care au două trepte de rating mai jos. Iar creşterea ponderii datoriei externe va expune şi mai mult ţara noastră.

Să nu uităm că în paralel cu creşterea îndatorării, deficitul comercial a explodat, iar importurile au depăşit exporturile cu peste 2,4 miliarde de euro în doar două luni, de la începutul anului.

Dacă ne uităm pe cifre, unele sunt de-a dreptul înfricoşătoare. Din 2016 şi până în prezent, guvernările PSD-ALDE au reuşit să crească deficitul cu 143%.

Cauzele? Sunt multiple, pentru că în ultimii ani am avut guverne care au descurajat producţia şi au încurajat consumul. Lipsa investiţiilor creşte riscul de ţară, producţia internă nu poate ţine pasul şi explodează importurile.

Toate aceste date conturează un tablou nu tocmai optimist al economiei româneşti, iar guvernul pare să nu aibă nici soluţii, nici o strategie pentru a nu lăsa lucrurile să se înrăutăţească.

În lipsa acestora, se pierde încrederea în economie, iar acest lucru ne costă pe toţi, pe termen lung.