Ce locuri de muncă voi distruge ca urmare a accizei de 7 cenţi

Aseară am participat la o dezbatere televizată despre buget împreună cu profesorul Mircea Coşea şi consilierul primului ministru, Cristian Socol. În cursul discuţiei am auzit din nou argumentul că acciza de 7 cenţi va fi folosită pentru construcţia de autostrăzi, ceea ce va antrena un efect multiplicator în economie, contribuind la crearea de locuri de muncă în România.

Fără să intru în detalii privind eroarea conţinută în acest argument, ţin să precizez faptul că, acciza de 7 cenţi va avea şi un efect demultiplicator – adică va distruge locuri de muncă. Despre acest efect nu vorbeşte nimeni, dar el există. Deoarece, acciza afectează bugetul cetăţeanului – al adevăratului cetăţean, nu „bugetul cetăţeanului“ prezentat de guvern – venitul disponibil al acestuia va scădea şi, în consecinţă, cheltuielile sale se vor reduce afectând industriile al căror client era până în prezent.

Concret, impactul accizei asupra bugetului cetăţeanului Bogdan Glăvan pe anul 2014 va fi de 768 lei. Şi, ca să lămurim din start o posibilă neînţelegere, acest impact este independent de creşterea preţului la carburant. Dacă preţul va creşte cu 8%, atunci, dat fiind că eu cumpăr benzină de aproape 800 lei lunar, voi cheltui (anual) în plus cât am spus. Dacă preţul la pompă nu va creşte (deoarece preţul petrolului mondial se va reduce şi va compensa acciza), atunci înseamnă că voi pierde aceeaşi sumă din cauza faptului că acciza mă împiedică să economisesc bani cumpărând benzină mai ieftină (aşa cum s-ar fi întâmplat fără acciză). Deci, orice se va întâmpla, din bugetul cetăţeanului Bogdan Glăvan se vor transfera către bugetul de stat 768 lei.

Voi fi nevoit să îmi reduc cheltuielile în mod corespunzător. M-am şi gândit de unde o să tai în 2014 şi am ajuns la următoarele variante:

1. Nu voi mai cumpăra în primăvară anvelope noi. Cele cu care este încălţată acum maşina s-au cam uzat, dar mai merg. N-am făcut pană niciodată, deoarece am schimbat cauciucurile din timp, poate prea devreme. Dar acum nu îmi mai permit asta, deci producătorii de anvelope m-au pierdut de client – din partea mea sunt liberi să concedieze pe cine vor.

2. Nu voi mai merge la spălătorie cu maşina aşa des. Lasă că o spală ploaia. Şi o să o mai spăl eu când plec din Bucureşti (se întâmplă des, de-asta cheltui aşa mulţi bani pe benzină). Deci, spălătoria auto m-a pierdut de client ‒ din partea mea este liberă să concedieze pe cine vrea.

3. Am câteva piese de schimbat la maşină, dar cred că le voi schimba pe rând, că nu mai am bani să le schimb pe toate anul viitor; deci fabricile de piese auto m-au pierdut de client ‒ din partea mea sunt libere să concedieze pe cine vor.

4. Mă gândeam să îmi cumpăr un costum de ski nou iarna asta, doar îmi place să merge des la munte, dar trebuie să fiu econom şi să renunţ la această dorinţă. Asta este, fabrica de îmbrăcăminte m-a pierdut de client ‒ din partea mea este liberă să concedieze pe cine vrea.

5. Am obiceiul să iau iau masa destul de des în oraş, cheltuind în medie de fiecare dată vreo 50 de lei. Gata, trebuie să reduc 15 ieşiri la restaurant şi să mănânc mai mult mâncare preparată în gospodărie. Restaurantele m-au pierdut de client ‒ din partea mea sunt libere să concedieze pe cine vor.

6. Că veni vorba, îmi place să beau un pahar de vin seara, drept care cumpăr destul de des vin românesc. Dar acum va trebui să cumpăr… staţi să calculez… uau! – vreo 20 de sticle mai puţin. Asta este, Dinescu m-a pierdut de client – din partea mea nu are decât să-şi lase moşia în paragină.

7. Vara îmi place să mă duc pe litoral, nu doar în timpul concediului ca majoritatea oamenilor, ci şi în diverse weekenduri sau când prind 2 zile libere. Se pare că va trebui să renunţ la două astfel de ieşiri vara viitoare, asta este, îmi pare rău pentru hotelul la care trăgeam, dar m-a pierdut de client – din partea mea este liber să concedieze pe cine vrea.

Mă opresc aici, am 7 variante. O să văd de unde o să tai exact: de la producătorii de anvelope, piese auto, textile, de la furnizorii de servicii turistice, restaurante, de la fermieri sau de la micul comerciant.

Asta-i viaţa, dacă vrem să construim autostrăzi atunci trebuie să facem sacrificii, nu?

Articol publicat şi pe blogul personal.