ANALIZĂ Ce este ROBOR, cum se calculează şi de ce a explodat

ANALIZĂ Ce este ROBOR, cum se calculează şi de ce a
explodat

Mugur Isarescu FOTO Mediafax

Perioada dobânzilor mici a luat sfârşit, iar ratele la credite vor creşte, avertizează toţi analiştii. Motivul principal este că se majorează indicatorul ROBOR, care marţi a ajuns la maximul ultimilor trei ani. „Adevărul” vă explică ce este ROBOR, cum se calculează şi ce factori îl influenţează.

Ştiri pe aceeaşi temă

ROBOR este un indicator de referinţă pentru dobânzile la creditele în lei. O bancă foloseşte ROBOR la 3 luni sau la 6 luni pentru a vă calcula dobânzile la ratele pe care le plătiţi în fiecare lună, adăugând o marjă pe care o stabileşte în funcţie de riscul pe care consideră că şi-l asumă când vă acordă creditul.

ROBOR se stabileşte pe baza informaţiilor furnizate de primele 10 bănci din piaţă. Unele bănci au câteodată surplus de bani (lichidităţi), iar altele au nevoie de bani. Aşadar, băncile se împrumută una pe cealaltă, în funcţie de nevoi, iar la aceste împrumuturi aplică dobânzi. Cu cât banii din piaţă sunt mai puţini, cu atât ei devin mai valoroşi, astfel că dobânzile la ei vor creşte. Iar ROBOR este o rată medie a dobânzilor la care băncile din România se împrumută între ele, el calculându-se zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de primele 10 bănci selectate de către Banca Naţională. Cu alte cuvinte, cu cât nevoia de bani este mai mare, cu atât şi media dobânzilor creşte, deci automat şi ROBOR creşte.

ROBOR la 3 luni este rata dobânzii plătită la creditele în lei pe care băncile comerciale şi le acordă între ele pe o perioadă de trei luni.

De ce a crescut acum ROBOR                                  

Marţi, indicele Robor la 3 luni a atins nivelul de 1,8%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent. Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, iar luni 1,71%.

Unul din principalii factori care au dus la majorarea ROBOR, spun specialiştii, este lipsa de lichiditate. Adică băncile au rămas cu puţini bani disponibili, aşa că împrumută de la alte bănci mai scump, la dobânzi mai mari.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, spune că mai mulţi factori au dus la această lipsă de lichiditate, precum faptul că la finalul lunii, în perioada 20-30, a avut loc colectarea de către Fisc a taxelor şi impozitelor, care a fost mai bună în septembrie. De asemenea, la începutul lunii există o cerere mai mare de lichiditate, deoarece are loc plata salariilor şi a pensiilor, mai mari odată cu ultimele măsuri în acest sens ale Executivului. De asemenea, specialiştii spun că un motiv este faptul că BNR a vândut lei, pentru a proteja cursul de schimb. O influenţă semnificativă a fost şi cererea Guvernului ca societăţile de stat să vireze la buget dividende şi rezerve, pe care de obicei acestea le ţineau în bănci.

Potrivit lui Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank, principalul factor care a scos lichiditatea din piaţă este că există un decalaj între finanţarea deficitului bugetar şi execuţia deficitului. Finanţarea are loc pe baza ipotezei că se respectă planurile şi există o execuţie bugetară oarecum uniformă pe parcursul anului, pe când de fapt execuţia în sine este executată în ultimele două luni. Adică Finanţele nu au cheltuit banii atraşi. Au vândut titluri de stat, au tras banii din piaţă şi ei nu s-au întors prin finanţarea deficitului.

Un alt factor este inflaţia, ROBOR fiind în general situat la valori peste rata inflaţiei, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. Iar BNR avertizează că va continua creşterea ratei inflaţiei, într-un ritm mai alert decât prognoza iniţial. Pentru finalul acestui an, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,5%. BNR estimează că rata inflaţiei va continua să crească, dar într-un ritm mai alert decât a fost prognozat, ca urmare a materializării unor riscuri, sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

Ce se va întâmpla de acum cu dobânzile

Dobânzile, inclusiv ROBOR, se vor plimba în următoarea perioadă în jurul valorii de 1,75%, plus minus 1%, a mai declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

S-a ieşit din perioada dobânzilor scăzute pentru toată lumea, pentru că avem şi altă rată de inflaţie.

Mugur Isărescu

guvernatorul BNR

Guvernatorul a mai spus că raportul între creditele luate de populaţie plus firme cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă s-a mişcat în favoarea celor cu dobândă variabilă. Acest raport schimbându-se şi în România în favoarea dobânzilor variabile, a creat o dependenţă faţă de ROBOR. Şi, mai ales, există acum şi o sensibilitate legată de reacţia populaţiei care are credite, mai ales după evenimtele recente privind creditele în franci elveţieni.

Ciprian Dascălu consideră că ratele de dobândă se vor stabiliza la nivelul dobânzii de politică monetară, adică 1,75%, pentru că BNR a injectat lichiditate.

Marţi, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 1,75%, injectând de asemenea lichiditate în piaţă. Marţi, BNR a vărsat 9,3 miliarde de lei în piaţă, după ce luni dobânzile overnight au depăşit pentru prima oară dobânda cheie în ultimii ani. Isărescu spune că BNR nu a intervenit mai devreme pentru că nu ar fi avut cine să ia banii la un cost de 1,75% şi că efectele pe scăderea dobânzilor se vor vedea la calcularea ROBOR de miercuri, potrivit profit.ro.

Totodată, ROBOR nu poate creşte acum mai mult de 3%, deoarece BNR a redus nivelul dobânzii la care împrumută băncile (rata Lombard). Dacă ROBOR ar depăşi acest nivel, ar fi mai convenabil pentru bănci să nu se împrumute între ele, ci de la BNR.

 

citeste totul despre: