"Bani de dus, bani de-ntors" sau povesti de la 2 Mai

spuse de Alexandru Tocilescu la TVR1

"Nu e film, nu e nici teatru, iar teleplay suna chiar plicticos, asa ca n-as folosi termenul. Nu stiu exact ce anume este" - asa a sunat prezentarea facuta de regizorul Alexandru Tocilescu celui mai recent "produs" cultural pe care l-a creat pentru Televiziunea Romana. Rezultatul unei munci foarte placute, asemanatoare cu o vacanta, Bani de dus, bani de-ntors poate fi vazut duminica, 27 martie, de la ora 22.00, pe canalul TVR1. Textul creat initial pentru teatru ii apartine lui Pusi Dinulescu, iar faptul ca acesta s-a aflat la conferinta de presa alaturi de echipa de realizatori, umar la umar cu regizorul care spunea razand "am facut taieturi masive si nemiloase", inseamna ca s-a supus de bunavoie, ba chiar cu incantare, tratamentului dur aplicat muncii sale. Bani de dus, bani de-ntors este povestea unui american de origine romana revenit pentru o vacanta nostalgica la 2 Mai. Regizorul Alexandru Tocilescu a schimbat destinatia, care initial era Vama Veche, pentru un motiv simplu: de 30 de ani isi petrece vacantele de vara in satul 2 Mai, pe care il cunoaste foarte bine. Atat de bine incat a gasit o casuta care sa semene pana la identificare cu cea descrisa de dramaturg. Aici, in curtea casutei, se petrec "fapte de viata", care de care mai palpitante, se distrug relatii si se creeaza altele noi, viata pare sa se precipite in timpul vacantei, asa cum nu se intampla in restul timpului, marcat de rutina. Toate acestea le-am aflat de la echipa ce a realizat filmarile, careia i s-au alaturat actorii din distributia filmului - Sebastian Papaiani, Gheorghe Dinica, Adriana Trandafir, Crina Muresan, Carmen Tanase, Tania Popa, Vlad Ivanov, Lucian Iancu, Marcela Papaiani. Preocuparea binecunoscuta a regizorului de a gasi mereu si a aduce in atentia generala piese inedite s-a materializat o data in plus aici, alegerea lui Alexandru Tocilescu oprindu-se asupra unui text care spune ceva despre "aceasta stare de inlemnire in care se afla oamenii de aici dupa o lunga experienta de viata." Nu intamplator, textul ii apartine unui dramaturg care spune el insusi despre sine: "E drept ca lumea se cam teme ca eu fac mereu misto, dar cred ca aici e vorba de un misto profund, un misto metafizic. Mistoul pentru romani e ca tangoul pentru argentinieni si samba pentru brazilieni."