De la Lacul lebedelor, Ora spaniolă şi Copilul şi vrăjile, la Zorba – Bucharest Opera Festival continuă

Opera Naţională Bucureşti/Lavinia Hutanu şi Andrei Grigore

Lacul lebedelor de Ceaikovski în versiunea Orchestrei şi companiei de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău (25 iunie) reprezenta garanţia unui spectacol sold-out încă înainte de a se şti distribuţia.

De altfel, soliştii s-au schimbat sâmbătă la prânz, din cauza anulării unui număr de zboruri de la Berlin, iar cei trei protagonişti au trebuit înlocuiţi cu aportul Operei Naţionale din Bucureşti. Eroii serii au fost balerinii Operei gazdă, Ada González în Odette/Odille, Ionuţ Diniţă – care a debutat în Prinţul Siegfried şi Răzvan Cacoveanu în Bufonul, sclipitor în evoluţiile solistice. Spanioloaica naturalizată de 9 ani în România Ada González este o Lebădă albă / Lebădă neagră de un rafinament şi delicateţe remarcabile şi a reuşit să parcurgă "rolul - rolurilor" pentru orice prim-solistă cu siguranţă, dominând scena şi conferindu-i încredere tânărului partener care intra pentru prima oară pe scenă în acest rol, Ionuţ Diniţă, un balerin sensibil, sugerând perfect prin mijloace coregrafice fondul emoţional complex al personajului.

De la Chişinău au evoluat pe scenă sub bagheta experimentatei dirijoare Svetlana Popov, orchestra şi compania de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, iar în distribuţie s-au aflat ca solişti Rothbart: Alexandru Bălan, Lebedele mici: Mariana Anghilinici, Olga Marcova, Veronica Slanovscaia, Victoria Chiriac, Lebedele mari: Maria Mihailova, Liubov Batâr, Iana Davâdova, Natalia Boghdan, Pas de trois: Mariana Anghelinici, Natalia Boghdan, Vasile Bogdan. Această versiune a spectacolului, care se bucură de succes de public de patru decenii, a trecut proba timpului şi este prezentată în continuare de prima scenă lirică a Republicii Moldova, respectând rigorile şcolii clasice de balet.

Ora spaniolă şi Copilul şi vrăjile de Ravel - Opera Maghiară din Cluj-Napoca

Week-endul a continuat la Bucharest Opera Festival cu un spectacol de operă extraordinar în regia lui Tompa Gábor, scenografia şi costumele: Carmencita Brojboiu, care a adus pentru prima dată în faţa publicului bucureştean compania Operei Maghiare din Cluj-Napoca, invitată pe 26 iunie pe scena din Bucureşti într-o apariţie inedită, se pare prima în capitală după turneul istoric din anul… 1860, la spectacolele căruia în sală s-a aflat însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 

Seara, în regia semnată de Tompa Gábor şi conducerea muzicală a lui György Selmeczi, a adus pe scenă două opere de secol XX, „Ora spaniolă” şi „Copilul şi vrăjile” de Maurice Ravel, a căror premieră pe ţară a avut loc în anul 2018. Mulţi dintre noi au aflat abia cu această ocazie că fiind singurul teatru muzical în limba maghiară din ţara noastră, Opera Maghiară  este singura instituţie de operă din lume a unei minorităţi, sau că, personalităţi cu o evoluţie internaţională spectaculoasă, Gábor Tompa, regizorul şi György Selmeczi, dirijorul spectacolelor,  sunt ambii absolvenţi ai şcolii de artă bucureştene.

Ce a fost extraordinar la seara de 26 iunie a fost contactul în premieră pentru bucureşteni cu o montare de nivel european, pe o muzică complexă cântată ireproşabil de corul şi orchestra Operei Maghiare şi de Corul Maghiar de Copii din Cluj, dar şi de ampla distribuţie solistică din care amintim doar cele două principale voci feminine, cu scuza că nu îi menţionăm aici pe toţi, Concepcion - Covacinschi Yolanda şi L’Enfant - Veress Orsolya. Imaginaţia debordantă a punerii în scenă, magistral condusă regizoral şi muzical, a fost captivantă pentru public deschizându-ne o poartă, alături de recentele producţii bucureştene Lohengrin a lui Purcărete sau Don Giovanni a lui Andrei Şerban către maniera în care se pune problema în regia de operă la nivel mondial în primele decenii ale secolului XXI.

Iată şi declaraţia regizorului, Gábor Tompa: „Am încercat o acoladă a celor două opere imaginându-le ca fantasma sau visul aceluiaşi copil. Un vis exagerat despre mama care îl tratează cu poate prea multă stricteţe şi prea puţină răbdare atunci când nu îşi face temele. Apar remuşcările, un fenomen extrem de sensibil, pentru că pedeapsa duce la apariţia unor inhibiţii pe termen lung şi poate răni sufletul de copil. Avem aşadar o fantasmă cu jucăriile stricate care se trezesc la viaţă şi se revoltă, apare pe urmă natura ca personaj şi, fireşte, tema libertăţii. La urma urmei îmi doresc ca mama şi copilul să se regăsească la sfârşit. Solista care o interpretează pe Concepcion în „Ora spaniolă” joacă şi rolul mamei din „Copilul şi vrăjile”. „Ora spaniolă” prezintă o complicată relaţie amoroasă á la Feydeau, cu o serie de intrigi şi neînţelegeri prezentate cu umor, în stil comic (…) Iar copilul parcă visează toate acestea ca să se ,,răzbune” pe mama lui. Astfel am legat cele două capodopere, prezentându-le ca visurile, viziunile aceluiaşi copil.”

Zorba de Mikis Theodorakis şi Lorca Massine - Opera Naţională Română Cluj-Napoca

În sfârşit, ultimul titlu la care ne referim dar nu cel din urmă a fost cel cu care s-a prezentat la Bucharest Opera Festival Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, respectiv poate cel mai popular spectacol de balet din repertoriul acesteia, Zorba de Mikis Theodorakis şi Lorca Massine, care a sedus publicul serii de luni, 27 iunie (şi aceasta sold-out) în versiunea soliştilor şi Ansamblului de balet ale Operei clujene, cărora li s-au alăturat Orchestra şi Corul Operei şi mezzosoprana Iulia Merca, sub bagheta dirijorului Vladimir Lungu.

În două zile, au fost prezenţi la Bucureşti aproape 400 de artişti clujeni. Când vorbim despre un astfel de “desant” artistic este ingrat să menţionezi selectiv, aşa că voi aminti toate rolurile principale, în care au dansat Zorba: Dan Haja, John: Mircea Munteanu, Marina: Andreea Jura, Manolio: Augustin Gribincea, Madam Hortance: Gabriela Sima. Este într-adevăr un spectacol care magnetizează publicul, generând o suită de bisuri parcă fără final.

Bucharest Opera Festival  continuă până sâmbătă, cu alte 5 spectacole: Bucharest Opera Festival: 28 iunie – „Mefistofele” de Arrigo Boito (Opera Română Craiova), 29 iunie,– „La Serva Padrona” de Giovanni Battista Pergolesi (Opera Naţională Română din Timişoara), 30 iunie,– „Povestirile lui Hoffmann” de Jacques Offenbach (Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”), 1 iulie – „Indiile galante” de Jean-Philippe Rameau, 2 iulie – „Candide” de L. Bernstein (Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”).