Iulia Popovici

Critic de teatru

Ordonanţa de modificare a Legii cinematografiei a picat în Camera Deputaţilor fără niciun fel de dezbatere. E un conflict de generaţie, s-a zis de la tribuna Parlamentului, s-au primit avertismente grave din partea unor organizaţii. Ei bine, să vedem mai pe-ndelete care-au fost gravele avertismente - poate, aşa, aflăm şi de ce despre ele nu s-a putut discuta. Şi de ce ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale tace în continuare.

Casa Jurnalistului a dat fie peste un Rîmaru al online-ului, pe care l-a lăsat să zburde fericit mai departe, fie peste o persoană oricum cu un comportament deviant şi cu risc psihologic, pe care a expus-o românităţii, familiei şi cunoştinţelor doar de dragul ultragiului şi al datului cu piciorul în deontologie.

Acesta va fi un text-cocteil. Începe cu dilema mea simplă de „Eu cu cine votez?“ – în faţa unor recente fapte de arme ale reprezentanţilor USR de raportare la propriul electorat şi continuă cu revelaţia că s-ar prea putea ca USR chiar să fie avangarda partinică a unui nou trend al clasei de mijloc: antipolitica.