Trusa medicală, singurul doctor din şcoală

Jumătate dintre asistentele medicale şi peste 10% din medicii din unităţile de învăţământ vor fi concediaţi, propune Ministerul Sănătăţii. Profesorii şi învăţătorii spun că proiectul este un atentat la siguranţa copiilor. În caz de prim ajutor, ei vor apela la trusa medicală.

Un proiect al Ministerului Sănătăţii (MS) care stabileşte noi norme de pacienţi şi limite de cheltuieli pentru cabinetele medicale din şcoli, asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari rromi indică de unde vor proveni primii şomeri din acest sistem. În total, 2.493 de angajaţi din sănătate vor fi daţi afară. Printre ei se numără medici, asistenţi, infirmiere, personal TESA şi muncitori.

Cel mai afectat sector va fi, însă, cel al cabinetelor medicale din toate unităţile de învăţământ, de la grădiniţe la facultăţi.

160 de medici trebuie să plece

Pentru acestea, MS a propus concedierea a 160 de medici (adică 11% din totalul lor) şi a 1.616 asistente, ceea ce reprezintă 43,5% din numărul lor.

Propunerea i-a luat prin surprindere pe reprezentanţii Ministerului Educaţiei, care susţin că n-au fost consultaţi.

Oana Badea, secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, a declarat că hotărârea este cu atât mai surprinzătoare, cu cât zilele trecute, prin comisia de învăţământ din Senat a trecut un proiect de lege prin care fiecare şcoală ar urma să aibă propriul cabinet şcolar.

„În învăţământul universitar este imposibil să nu avem medic şcolar în campus. La preuniversitar, dacă li se întâmplă ceva elevilor, profesorii iau legătura imediat cu părinţii şi aceştia contactează medicii de familie", a spus Oana Badea.

În prezent, un medic şcolar acordă asistenţă medicală la 4-5 şcoli. Probleme mai mari sunt însă cu asistentele şcolare, care ar trebui să stea la şcoală permanent, în ambele schimburi.

Acum e un medic la câteva şcoli

Inspectorii spun că, dacă hotărârea va fi aprobată, atunci vor externaliza serviciile medicale. „Legal, la fiecare şcoală ar trebui să existe câte un medic şcolar şi câte un asistent, dar în Capitală nu s-a putut şi avem un medic la câteva şcoli", a spus Gabriel Alexandrescu, inspectorul şef de la Bucureşti.

Maria Giurgiu, director la Şcoala 89 din Capitală, susţine că şcolile se vor descurca mult mai greu. „Avem un singur medic şi un singur asistent, iar ambii mai lucrează la cel puţin două şcoli. Asistenta oricum nu venea decât trei zile pe săptămână, fie numai după-amiaza, fie numai dimineaţa, deşi copiii învăţau în două schimburi", ne-a povestit Giurgiu.

Învăţătorii spun că de acum îi vor duce pe elevii bolnavi la spital sau la cea mai apropiată şcoală care are medic. „În perioada asta, când apar epidemii mortale, când la capitolul sănătate copiii noştri stau rău, această măsură este greşită", a spus învăţătorul Viorel Dolha.

„Măsura asta mi se pare un atentat la sănătatea şi siguranţa copiilor noştri şi a generaţiilor viitoare. Dacă Guvernul României consideră că aşa se fac economii la buget, se înşală. Este de neînchipuit", a declarat Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Alţi şomeri: profesori, CFR, companii private

Săptămâna viitoare, Ministerul Educaţiei va discuta în comisia de dialog social ordonanţa care propune reducerea a 15.000 de posturi din învăţământ. Din cei 10.342 de ceferişti care vor fi concediaţi în 2010, 6.380 pleacă de la 1 martie. Printre ei se numără 548 de mecanici de locomotivă şi 587 de revizori de vagoane. Concedieri masive au loc şi la companiile din vestul ţării: 100 de angajaţi de la Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa şi alţi 1.000 de la fabrica de bere Heineken de la Haţeg, Hidroconstrucţia, Râu Mare Retezat şi Mondoscarpa Hunedoara. Nicoleta Tudor

Şomajul tehnic, un rău necesar pentru privaţi

Guvernul a aprobat ieri ordonanţa privind şomajul tehnic. Potrivit acesteia, firmele sunt scutite de la plata contribuţiilor de asigurări sociale în cele trei luni în care angajaţii stau acasă.

Ordonanţa permite aceste scutiri atât în situaţia în care societatea îşi încetează total activitatea, cât şi atunci când şi-o suspendă numai parţial (numai o secţie sau un departament).

În acest interval maxim de trei luni, angajaţii care stau acasă primesc 75% din salariul de bază, dar nici ei şi nici angajatorul nu mai virează contribuţii la fondul de pensii, şomaj, sănătate etc. Angajatul nu mai plăteşte nici impozitul pe venit. Această perioadă de trei luni se va considera stagiu de cotizare la pensie.

Firmele, controlate periodic

Ordonanţa introduce un element nou faţă de cea care a funcţionat anul trecut: pentru ca firmele să nu abuzeze de această facilitate, angajatorii vor depune la inspectoratele teritoriale de muncă o declaraţie pe propria răspundere şi vor fi controlaţi periodic, atât de Inspecţia Muncii, cât şi de de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Inspectoratele trebuie să verifice dacă muncitorii de pe listele scutite de contribuţii sunt într-adevăr scoşi din activitate în perioada şomajului.
Premierul Emil Boc a declarat că reglementarea salvează circa 200.000 de locuri de muncă şi va costa statul aproximativ 440 de milioane de lei.

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a spus că statul economiseşte astfel peste 866 de milioane de lei, fiindcă altfel ar fi plătit pentru cei 200.000 de oameni trimişi definitiv acasă indemnizaţii de şomaj în valoarea totală de 1,3 miliarde de lei.

Ordonanţa este aplicabilă de la 1 februarie şi până la sfârşitul anului. Mariana Bechir

"Şomajul tehnic se aplică 90 de zile calendaristice în anul 2010, începând din februarie. Se plăteşte doar 75% din salariul de bază, iar statul suportă contribuţiile sociale."

Mihail Şeitan ministrul Muncii

"Am decis să luăm această măsură pentru că cel puţin în prima perioadă a anului 2010 vor fi condiţii dificile din punct de vedere economic. "

Emil Boc prim-ministru

"Măsura este un atentat la sănătatea şi siguranţa copiilor noştri. Dacă Guvernul României consideră că aşa se fac economii la buget, se înşală. "

Aurel Cornea lider sindical