Topul spitalelor cu cele mai mari datorii din România

Primarii şi şefii judeţelor refuză să preia unităţile sanitare cu zeci de milioane de lei datorii. Ministerul Sănătăţii a promis că va plăti creanţele, dar încă n-are bani. Preşedinţii consiliilor judeţene caută soluţii: negocierea restanţelor sau viitoare disponibilizări de personal.

Manageri „cu diplomă” pentru spitalele clujene

De la 1 iulie, 373 de spitale vor trece la primării sau consilii judeţene. Preluarea forţată, prin lege, nu le convine aleşilor din oraşe şi judeţe. Unii spun că vor refuza să se încarce cu noi datorii, iar alţii îşi fac deja planuri de unde să taie ca să reducă din cheltuieli.

Vestea bună este că Ministerul Sănătăţii (MS) s-a angajat să plătească o parte din creanţe, dar nu pe toate, ci doar pe cele acumulate până la 31 martie. Cea proastă este că MS nu are bani, ci aşteaptă o rectificare de buget care s-ar putea să vină la sfârşitul acestei luni. Sau nu.

Neamţ: viitoare concedieri

Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, spune că a făcut o comisie care analizează datoriile Spitalului Judeţean Neamţ. „Aşa vom şti exact despre ce restanţe este vorba şi cum vom gestiona situaţia", a declarat acesta.

Pruteanu mai susţine că, în cel mult trei luni, va găsi o soluţie pentru a face instituţia medicală mai eficientă. „Vreau o colaborare între CJ şi cei care vor administra spitalul. Am încadrat un specialist care cunoaşte sistemul din interior. Este vorba despre Radu Năstase, un medic care va lucra pe post de consilier în aparatul Consiliului Judeţean, cu jumătate de normă", a mai spus Pruteanu.

Şeful CJ Neamţ vrea să încheie contracte de colaborare cu centrele universitare din ţară pentru a atrage stagiari care să-şi facă practica la Piatra Neamţ. El anunţă şi o serie de disponibilizări. „În lege este menţionat că doar 70% din fondurile unei unităţi spitaliceşti merg pentru plata salariilor. La Neamţ se duc 73-75% din aceşti bani. Trebuie să revenim la normal. La spital, personalul tehnic este format din 180 de salariaţi. Gândesc mai multe măsuri cu privire la acest număr", a adăugat Vasile Pruteanu.

Bacău: deficit de medici

Şefii Spitalului Judeţean Bacău spun că au ratat preluarea din acest an

Datoriile Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău au ajuns la peste 21 de milioane de lei. „Suntem de acord cu descentralizarea, dar nu acum. Nu suntem prinşi în bugetul CJ din acest an cu toate cheltuielile şi riscăm să nu primim banii necesari. Acest lucru trebuie să se facă la început de an, când se stabilesc bugetele", a spus Mihaela Popescu, manager SJU Bacău.

Şefii judeţului susţin că vor prelua instituţia medicală, dar aşteaptă să vadă ce se hotărăşte în privinţa datoriilor. „O să-l preluăm, pentru că unde-i lege, nu-i tocmeală. Am făcut deja investiţii în spital şi o să continuăm să atragem fonduri europene pentru modernizarea lui. Nu ştim în schimb ce vom face cu deficitul de personal. Este greu să găseşti medici. Cadrele medicale preferă să plece în străinătate pe salarii atractive", ne-a declarat Dumitru Brăneanu, vicepreşedintele CJ Bacău.

Olt: „să plătească Ministerul datoriile"

Autorităţile judeţului Olt refuză să preia un spital cu datorii de 25 de milioane lei. „Nu voi semna pentru preluarea Spitalului de urgenţă cu asemenea datorii. Sunt de acord cu descentralizarea, dar să îi plătească ministerul cele 25 de milioane care înseamnă datorii acumulate în urma unui management prost, şi apoi îl iau eu", a explicat Paul Stănescu, preşedintele CJ Olt.

Primăria Slatina a făcut însă o contraofertă şi a cerut Ministerului Sănătăţii preluarea instituţiei sanitare, angajându-se că va face şi investiţii. „Este cel mai mare spital pe care îl avem şi trebuie să îl salvăm. Vrem să facem, în următorii cinci ani, investiţii de 10 milioane de euro pentru că atât clădirea, cât secţiile au nevoie de reabilitări şi dotări moderne", a spus primarul Darius Vâlcov. 

Brăila: „Angajăm chinezi"

Plin de datorii, Spitalul Judeţean Brăila este târguit ca o mireasă urâtă

Datoriile acumulate de Spitalul Judeţean Brăila se ridică la 22 de milioane de lei, iar managerul spitalului, Ştefan Mihăilescu, spune că mai există şi câteva procese împotriva spitalului pentru neplata serviciilor către furnizori. Din cauza datoriilor imense, CJ Brăila refuză să preia spitalul. Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ, este tranşant:

„În principiu aş fi de acord cu 10 milioane, dar nu cu 40. Nu avem banii. Dacă ar fi banii la judeţ, la noi, cred că am rentabiliza acest spital. Într-un an de zile ar fi pe picioare, cu măsuri foarte stricte şi directe".

Primarul Aurel Simionescu este un pic mai nuanţat în declaraţii: „Din punctul meu de vedere trebuie să refuzăm doar datoriile, dar să preluăm spitalul". Ca o primă măsură de economie, preşedintele CJ Brăila a cerut oficial MS ca la spital să fie angajaţi medici chinezi, pentru că aceştia cer salarii mai mici şi sunt buni profesionişti.

Au contribuit Geta Panaite, Dora Sider, Mihaela Iancu

"La Neamţ, 73-75% din banii spitalului se duc pe salarii. Personalul tehnic este format din 180 de salariaţi. Gândesc mai multe măsuri."
Vasile Pruteanu
preşedintele CJ Neamţ

"În principiu aş fi de acord cu datorii de 10 milioane, dar nu cu 40. Nu avem banii. Dacă ar fi banii la judeţ, cred că am face spitalul rentabil."
Gheorghe Bunea Stancu
preşedintele CJ Brăila

Top spitale datornice

1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara - 26,2 milioane de lei
2. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - 25,2 milioane de lei
3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad - 22, 2 milioane de lei
4. Spitalul Judeţean Buzău - 22,1 milioane de lei
5. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila - 21,9 milioane de lei
6. Spitalul Clinic Judeţean Cluj - 20,9 milioane de  lei
7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ - 17,7 milioane de lei
9. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - 17,2 milioane de lei
10. Spitalul Judeţean de Urgenţă Focşani - 15,7 milioane de lei

Regulile impuse la preluare

Până la 1 iulie, 373 de spitale vor fi transferate autorităţilor locale. Primăriile şi consiliile locale vor răspunde de administrarea unităţilor sanitare şi de angajarea personalului medical.

Transferul spitalelor se va face cu achitarea datoriilor acumulate de unităţile sanitare faţă de furnizorii de medicamente şi materiale sanitare. Suma de 673,9 milioane de lei va fi plătită de Ministerul Sănătaţii, iar banii vor veni de la Guvern.

O altă măsură prevăzută în Ordonanţă este reducerea a 9.200 de paturi în spitale, astfel încât structurile spitalelor să poată corespunde nevoilor locale. Reduse vor fi paturile din secţiile care pot face servicii medicale în regim ambulator, ca de exemplu secţiile de dermatologie, oftalmologie, boli interne.

Spitalele nu vor mai avea câte zece directori, aşa cum au unele în prezent, ci vor avea maximum trei funcţii de conducere. Prin această măsură se reduc 577 de posturi de directori.

Limitarea fondului de salarii din bugetul unui spital la maximum 70% din bugetul asigurat de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Fiecare unitate va fi obligată să cumpere materialele sanitare şi medicamentele necesare funcţionării.

Spitalele vor fi conduse de un consiliu de administraţie, format din 5-8 membri (doi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate publică judeţene, doi reprezentanţi numiţi de consiliul local, un reprezentant numit de primar, un reprezentant al universităţii de medicină, pentru spitalele clinice, un reprezentant al Colegiului Medicilor şi unul de la Ordinul Asistenţilor Medicali).

Spitalele publice vor primi bani de la bugetul de stat şi de la Ministerul Sănătăţii pentru dotarea cu aparatură medicală, reparaţii capitale. Banii vor veni în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă cu fonduri între 3%-5%.