1.423 de cabinete psihopedagogice la 22.238 de unităţi şcolare

Potrivit Ministerului Educaţiei, la nivel naţional, în şcoli există 1.423 de cabinete psihopedagogice, la care se adaugă 42 de centre judeţene de asistenţă psihopedagogică. 1.423 de

Potrivit Ministerului Educaţiei, la nivel naţional, în şcoli există 1.423 de cabinete psihopedagogice, la care se adaugă 42 de centre judeţene de asistenţă psihopedagogică.
1.423 de psihologi şcolari lucrează cu copiii în unităţile de învăţământ, iar alţi 174 lucrează în centrele judeţene. Cele mai multe cabinete psihopedagogice sunt în Capitală - 170 şi în judeţele Braşov - 72, Cluj - 71, Timişoara - 61. În judeţul Neamţ sunt 18 cabinete psihopedagogice, iar în judeţele Bihor şi Arad funcţionează câte 15 astfel de cabinete. Numărul acestor cabinete este extrem de mic dacă e să ne raportăm la numărul unităţilor şcolare din România: 22.238. Potrivit Institutului de ştiinţe ale Educaţiei, doar 21% din elevi consideră că impactul consilierii şcolare asupra constituirii setului de valori şi a deciziilor pe care ei le iau este foarte mare, consilierea oferind o posibilă orientare în viaţă şi carieră. La polul opus se situează cei care consideră că aceasta nu are niciun impact - 16,3% şi cei care nu au beneficiat de consiliere - 9,5%. Aproape 33% din elevi nu ştiu ce influenţă are consilierea în alegerile lor de viaţă. Consilierea şcolară este percepută ca fiind un factor determinant pentru continuarea studiilor doar de către 2,1% dintre elevi. Pe 5,8% din elevi îi ajută să facă distincţia dintre vaori şi non-valori şi doar 3,9% consideră că-i ajută în procesul auto-evaluării şi auto-cunoaşterii. Aproape 8% din elevi sunt nemulţumiţi de ceea ce le oferă consilierea şcolară. Doar 0,86% din elevi consideră că orientarea şi consilierea îi ajută să aibă succes în viaţă, în timp ce peste 36% din elevi spun că nu-i ajută deloc, iar aproape 37% sunt ajutaţi în mică măsură. Potrivit ISE, toate aceste aspecte negative referitoare la impactul consilierii şcolare asupra deciziilor luate de către elevi duc la concluzia că "legislaţia în domeniu nu este suficientă, iar în unele siuaţii există disfuncţionalităţi şi, în general, se remarcă o acută lipsă de fonduri, necesare unei bune funcţionări a acestei activităţi".