Nota de plată: criza politică ne costă miliarde de euro
0
Deprecierea leului şi blocajul din economie, provocate de tensiunile politice, vor induce cheltuieli suplimentare pe toate palierele vieţii. Datoria externă se umflă fără rost, scumpirile vor lua amploare, iar veniturile bugetare vor scădea cu 20%.
După o lună de gherilă între Putere şi Opoziţie, România trage linie şi, dacă pe plan politic lucrurile încă nu s-au limpezit, pe plan economic stricăciunile se văd la tot pasul. Cu ajutorul unor specialişti în macroeconomie şi al unor experţi, „Adevărul" a încercat o cuantificare a pierderilor provocate românilor de criza politică, prin deteriorarea mediului de afaceri şi mai ales prin deprecierea fără precedent pe care a avut-o leul faţă de principalele valute.
Cea mai tristă constatare a economiştilor este că diferenţele de curs în defavoarea leului vor induce cheltuieli suplimentare atât la nivelul populaţiei (prin creşterea ratelor la creditele în valută şi prin scumpirea mărfurilor din import), cât şi la nivelul firmelor (prin blocajul financiar).
Pe plan macroeconomic, stricăciunile provocate de criza politică se vor vedea în datoria publică (vom plăti mai mult în echivalent lei, inclusiv sau mai ales către FMI) şi în bugetul ţării: din cauza blocajului financiar, afacerile private aproape că au îngheţat, iar de pe urma lor statul va încasa impozite şi taxe mai mici. Peste toate acestea se adaugă un grav prejudiciu de imagine externă, care-i dezamăgeşte pe investitorii străini. Prejudiciul a fost creat mai ales prin folosirea unor cuvinte dure precum „puci" sau „lovitură de stat", care au pus România pe harta ţărilor de ocolit din punct de vedere investiţional.
Per total, pierderile provocate economiei şi cheltuielile induse de războaiele politice din campania referendumului însumează între 4 şi 5 miliarde de euro, estimează specialiştii.
Cresc ratele şi restanţele bancare
Valoarea echivalentă în lei a portofoliului de credite în valută contractate de populaţie şi firme la finele lunii iunie se ridica la 144,6 miliarde de lei. O lună mai târziu, suma pe care populaţia şi companiile o aveau de rambursat băncilor era cu 5,28 miliarde de lei mai mare. Mai exact, datoriile populaţiei au crescut cu 2,59 miliarde de lei, iar ale firmelor, cu 2,69 miliarde de lei, pe fondul devalorizării monedei naţionale.
De cealaltă parte, presiunea pusă pe debitori din cauza deprecierii leului în raport cu euro, francul elveţian şi dolarul american va fi resimţită şi de bănci. Restanţele populaţiei şi firmelor către instituţiile de credit vor creşte simţitor, ca efect al deprecierii. Mai mult, dacă la finele lunii iunie debitorii trebuiau să scoată din buzunar 14,97 miliarde de lei pentru a scăpa de restanţele în valută, acum, această sumă a crescut cu 500 de milioane de lei, la 15,51 miliarde de lei.
Cei peste 65.000 de români care au accesat în ultimii ani credite prin programul guvernamental „Prima Casă" plătesc acum băncilor, după o lună de tensiuni politice, rate cumulate mai mari cu 1,65 milioane de lei. Estimarea are în vedere o rată lunară medie de 210 euro, sumă care la 1 iulie era echivalentul a 935 de lei, iar la 31 iulie a urcat la 960 de lei.
Scumpirile se vor accelera cu 1%
În coşul de consum al populaţiei, pe baza căruia se calculează inflaţia lunară, există produse al căror preţ este influenţat în mod direct de cursul euro sau al dolarului. De la citrice şi fructe meridionale, pâine, cafea, detergenţi sau cosmetice până la combustibili, piese auto, bilete de avion sau factura de mobil, efectele deprecierii leului se văd imediat, iar ponderea totală a acestor produse în coşul inflaţiei este de peste 33%. Având în vedere creşterea cu 2,7% a euro şi cu 5,7% a dolarului faţă de leul românesc, înregistrată în această lună de foc, putem spune că în iulie scumpirile se vor accelera cu cel puţin 1% numai din cauza deprecierii leului, provocată de criza politică.
Vom plăti mai mult la FMI
În această vară, leul s-a depreciat nu doar faţă de euro sau dolar, ci şi faţă de drepturile speciale de tragere (DST) - „moneda" în care am primit împrumuturile şi în care vom rambursa datoria către Fondul Monetar Internaţional. Cotaţia DST a crescut de la 5,3543 lei pe 1 iulie la 5,6156 lei pe 31 iulie, ceea ce înseamnă o depreciere a leului cu 4,8% faţă de acest deviz. Numai prima rată, pe care o vom plăti în august, este de 546 de milioane DST, echivalentul a 3,06 miliarde de lei la 31 iulie, faţă de 2,92 miliarde de lei, cât era la 1 iulie. Asta înseamnă o cheltuială suplimentară (şi
inutilă), indusă de diferenţa de curs, de 134 de milioane de lei, echivalentul a 29,4 milioane de euro.
Bugetul de stat, mai sărac cu 20%
În această vară, oamenii de afaceri au fost nevoiţi să-şi reducă businessurile la cota de avarie, neştiind încotro se îndreaptă evoluţiile politice, iar de pe urma activităţii mai restrânse în economie se colectează şi la bugetul de stat mai puţini bani. „Cred că bugetul va scădea cu 20%, din cauză că nu s-au mai încheiat atâtea contracte ca în perioadele anterioare. Şi consumul s-a restrâns, astfel că vor scădea şi încasările din TVA şi accize", estimează Marian Duşan, liderul grupului de reflecţie Romanian Business Accelerator.
„Stricăciunile din economie, provocate de criza politică, echivalează cu pierderea a 4-5 miliarde de euro, pentru că, pe lângă cheltuielile interne inerente acestui război, am ratat intrarea unor potenţiali investitori străini, afacerile au îngheţat, iar în exterior transmitem o imagine opacă, şifonată, a României. Suntem în ţara în care, atunci când ceva începe să meargă bine, se găseşte cineva să mai pună o frână", conchide specialistul.
„Lovitura de stat", expresia care sperie investitorii
Potrivit consultantului de investiţii Ionel Blănculescu, cel mai mare impact asupra investitorilor l-au avut formulările de tip „lovitură de stat". „Teza loviturii de stat a avut un impact major asupra cursului, pentru că investitorii sunt temători, se retrag când aud asta. S-a observat foarte bine ieri (marţi - n.r.) care a fost reacţia cursului după aflarea rezultatului referendumului pentru că s-a dovedit că lovitura de stat nu a fost lovitură de stat. Ce a fost mai dur a fost această teză a loviturii de stat.
Problemele au trecut însă", a spus Blănculescu. Şi în opinia lui Marian Duşan, folosirea acestui gen de expresii a avut efecte negative. „Cuvintele cu conotaţii extreme sunt foarte dăunătoare, pentru că investitorii nu stau să analizeze nuanţele. Că a fost sau nu puci ori lovitură de stat, investitorii nu se mai interesează de amănunte, ei rămân doar cu ideea centrală şi, odată speriaţi, e greu să-i mai întorci. Sunt convins că, de acum, vom fi monitorizaţi cu mai multă severitate de către companiile şi instituţiile străine", ne-a declarat Marian Duşan.
Unde se duc banii
Organizarea referendumului 95 mil. lei
Rate mai mari în bănci 5,2 mld. lei
Creşte datoria către FMI 134 mil. lei
Se scumpesc carburanţii 10%
Inflaţie impact de 1 p.p.
Scăderea veniturilor bugetare 20%
Creşte factura la telefonie 5%
Cresc costurile de finanţare 6%
Restanţe mai mari în valută 500 mil. lei
Datoria publică, greu de refinanţat
Tensiunile politice din ultima lună au afectat imaginea României în ochii investitorilor străini, iar acest lucru poate antrena creşterea costurilor de finanţare, cu implicaţii importante asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică.
Costurile asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată prin intermediul contractelor Credit Default Swaps (CDS) s-au înscris în ultima lună pe un trend ascendent, pe fondul tensiunilor de pe scena politică, pragul de 400 de puncte de bază fiind depăşit. Dacă la finele lunii iunie, CDS la cinci ani era de aproximativ 390 de puncte, nivelul acestuia se situează astăzi la 414, fiind cu peste 6% mai mare.
În intervalul 27 aprilie - 30 iulie, costurile la care sunt asigurate obligaţiunile suverane împotriva riscului de faliment în cazul României au crescut cu peste 30%. Potrivit Andreei Paul, fost consilier pe probleme economice al premierului, România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a CDS-urilor în ultimele trei luni, după Bulgaria, pe seama instabilităţii politice. CDS-urile României nu au fost, totuşi, la fel de afectate precum cursul de schimb. CDS-ul reprezintă o primă de risc pe care fiecare ţară o are de plătit atunci când se împrumută pe pieţele internaţionale. Astfel, evoluţia acestui cost face dificilă revenirea Finanţelor pe pieţele externe pentru a atrage împrumuturi.
Ne trebuie capital străin
Cotaţiile CDS s-au apropiat, în cazul României, de 500 de puncte de bază în acest an în contextul amplificării tensiunilor din zona euro, după ce în primele luni ale anului coborâseră sub 300 de puncte de bază. România are una dintre cele mai ridicate rate ale CDS-urilor la nivel regional.
Consiliul Fiscal atrăgea recent atenţia asupra faptului că România este o ţară dependentă de intrările de capitaluri din străinătate, iar tensiunile la nivel european, cumulate cu cele locale, sunt factori negativi în evoluţia acestora. Analiştii avertizează că tensiunile politice pot face din ce în ce mai costisitor de finanţat deficitul bugetar şi de refinanţat datoria publică şi anticipează, în acest caz, continuarea deprecierii leului, majorarea randamentelor la titlurile de stat şi creşterea cotaţiilor CDS în cazul României.
Soldul datoriei publice a României este de aproximativ 50 de miliarde de euro, iar cheltuielile cu dobânzile ajung la 2,5 miliarde de euro. Astfel, o creştere a costului finanţării de la 6% la 7% poate antrena majorarea cheltuielilor cu dobânzile cu 500 de milioane de euro pe an, potrivit calculelor „Ziarului Financiar".
Se încarcă comentariile...
