Judecatorii Aspazia Cojocaru, Gabor Kozsokar si Constantin Doldur de la Curtea Constitutionala au votat pentru reforma Justitiei

Ei au fost propusi de PSD, UDMR respectiv PNL

Decizia Curtii Constitutionale, prin care a fost retrimis Parlamentului spre reexaminare pachetul de legi privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, a fost publicata in Monitorul Oficial, la sfarsitul saptamanii trecute. Pe 80 de pagini, judecatorii Curtii isi motiveaza hotararea care, practic, a aruncat Justitia intr-o profunda criza. Sesizarile au fost facute de PSD, PPRM si majoritatea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acestia au reclamat fie neconstitutionalitatea asumarii raspunderii Guvernului pe un pachet de legi, fie neconcordanta Constitutiei cu unele prevederi privind reforma in Justitie, cu referire, in special, la independenta Justitiei si inamovibilitatea judecatorilor. Sesizarea Curtii a fost comunicata, ulterior, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si putea comunica punctele de vedere pana la data pronuntarii Curtii Constitutionale - 6 iulie. Guvernul a explicat in data de 5 iulie, punctual, fiecare sesizare adresata Curtii si a cerut respingerea acestora pe motiv ca intreg pachetul legislativ este constitutional. Un asemenea procedeu, de angajare a raspunderii Guvernului asupra unei legi complexe, a mai fost utilizat de-a lungul timpului, se arata in raspunsul Executivului. De asemenea, Guvernul a respins contestatiile conform carora, prin noile legi, Justitia s-ar subordona politic, spunand ca, din contra, odata cu noile legi, s-ar fi dat o putere mai mare Consiliului Superior al Magistraturii, singurul care urma sa ia decizii in cariera magistratilor, fara vreo contributie a ministrului Justitiei. Din cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale care au analizat saptamana trecuta sesizarile de neconstitutionalitate, trei dintre ei - Gabor Kozsokar, propus de UDMR, Aspazia Cojocaru, ajunsa la Curte cu sprijinul PSD, si Constantin Doldur, trimis de liberali - au formulat opinii separate, neimpartasind votul majoritatii membrilor Curtii Constitutionale. Ei au fost de acord cu punctul de vedere al Guvernului, care a stipulat in legi ca procurorii sau judecatorii -membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie sa renunte la unul din posturi, tocmai pentru cresterea atributiilor CSM. Totodata, cei trei judecatori, in contradictie cu opinia majoritatii, nu si-au dat acordul asupra respingerii articolului din lege care prevedea reducerea mandatului functiilor de conducere de la 5 la 3 ani, cat si incetarea mandatului actualilor sefi de instante si parchete. Ei considera ca principiul constitutional al inamovibilitatii judecatorilor si principiul legal al stabilitatii procurorilor constituie garantii ale independentei si impartialitatii acestora in actul de Justitie, si nu in activitatea desfasurata in functiile manageriale de la instante si parchete. Judecatorul Constantin Doldur, cel care a avut in totalitate o opinie separata, nu a fost de acord cu articolele referitoare la varsta de pensionare a judecatorilor si procurorilor si la cumularea pensiei cu salariul de magistrat. De altfel, si unii judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost de acord cu articolele de lege declarate neconstitutionale de majoritatea magistratilor instantei supreme. La sedinta din 23 iunie a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti, cand s-a decis sesizarea Curtii Constitutionale, au existat doua abtineri, ale judecatorilor Dragos Barcanescu si Gabriela Gaspar, si doua voturi impotriva, ale magistratilor Miron Aron si Stefan Mateescu. Instanta Suprema a reclamat ca prin noile legi s-ar incalca principiul independentei si inamovibilitatii judecatorilor. Astfel ca unele articole de lege invocate de magistratii instantei supreme au fost considerate neconstitutionale de Curtea Constitutionala. In data de 13 iulie, Parlamentul, care este in vacanta, se va reuni in sesiune extraordinara in vederea punerii de acord cu decizia Curtii. Trebuie spus ca Legea 47/1992 prevede clar la articolul 64 ca judecatorii Curtii Constitutionale nu se pot abtine de la vot, fiind obligati sa se pronunte pozitiv sau negativ. Totodata, articolul 55 din Legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale prevede clar ca recuzarea judecatorilor este ilegala.