Inginerii financiare cu "băieţi deştepţi" la Primăria Capitalei

Lucrările pe bani publici sunt o adevărată bombă financiară pentru firmele care ştiu cum să pună mâna pe asemenea contracte. Primăria Capitalei, administrată de Adriean Videanu, este la

Lucrările pe bani publici sunt o adevărată bombă financiară pentru firmele care ştiu cum să pună mâna pe asemenea contracte. Primăria Capitalei, administrată de Adriean Videanu, este la acest capitol un sac fără fund. Cum lucrează "băieţii deştepţi" cu municipalitatea? Licitează pentru o lucrare cu cel mai mic preţ, după care, în cel mai uimitor mod, acel preţ este mărit prin hotărâri de consiliu chiar şi cu peste 200%.

Ultima şedinţă a Consiliului General din Capitală a scos la iveală o realitate a modului în care se fac plăţile pentru lucrări de modernizare a oraşului. Pe ultima sută de metri, costurile lucrărilor cresc cu câteva sute de milioane de euro, pe motiv că indicatorii tehnico-economici calculaţi iniţial, care pot însemna preţul unor materii prime sau al unor terenuri, se modifică. Pentru 10 asemenea lucrări, noii indicatori tehnico-economici umflă factura cu peste 600 milioane de euro, adică valoarea a trei pasaje de amploarea celui de la Basarab sau cât ar însemna cumpărarea a 3.000 de autobuze de călători pentru regia bucureşteană de transport în comun.

Pasajul Basarab s-a scumpit în trei etape

Cea mai mare lucrare din Capitală de după 1989 este şi una dintre cele mai scumpe investiţii ale municipalităţii. După aproape patru ani de dezbateri aprinse, Consiliul General al Capitalei dă undă verde construirii pasajului.

Prin hotărârea nr. 160 din 23.09.2004, se alocă 74.012.000 de euro pentru execuţia lucrării. După un an, proiectul se modifică radical. În loc de 1.124 m, pasajul va măsura 1.900 m, iar prin hotărârea 253 din 10.11.2005 suma alocată pentru pasaj creşte la 178.175.489 euro.

Noul calcul cere o investiţie de 222.475.263 euro, cu peste 44.000.000 de euro mai mult decât valoarea iniţială a proiectului aprobat în 2005. Justificarea banilor vine în urma unui studiu efectuat de SC "Proiect Bucureşti" SA. Costurile suplimentare sunt explicate astfel: pentru exproprieri, valoarea creşte de la 3.696.000 euro la 40.000.000 euro. În plus, mai apare o supralărgire a Podului Grozăveşti, care nu se află în proiectul
vechi şi care costă 1.790.000 euro.

Evident, cresc şi costurile pentru consultanţă de la 2.321.302 euro la 3.337.790 euro. Apoi şi valoarea lucrărilor comandate societăţii Electrica se majorează de la 3.200.000 la 8.118.886 euro.

"O nebunie! Investiţia mai mică decât exproprierile!"

Un alt proiect de modernizare a Capitalei propus de Adriean Videanu este racordul dintre Splaiul Unirii şi Autostrada Soarelui. Proiectul a fost aprobat de consilierii generali pe data de 1.02.2006, cu o valoare totală de 68.069.184 euro (fără TVA). După un an şi trei luni, datele problemei se schimbă. Pe 31.05.2007, consilierilor li se cere să aprobe majorarea costurilor pentru acest proiect la 288.010.437 euro (fără TVA). Din raportul de specialitate trimis de direcţiile din subordinea primarului Videanu rezultă că diferenţa de 220.000.000 de euro înseamnă achiziţia de terenuri. Acest punct a stârnit controverse între consilierii generali şi directorii din Primăria Capitalei, lucru care reiese din stenograma şedinţei din 31 mai 2007. " … 76.000.000 euro este investiţia, deci construcţia şi montajul, şi 220.000.000 euro sunt exproprierile. E o nebunie! Adică investiţia este de trei ori mai mică decât exproprierile. Ce nebunie?", se arată în interpelarea făcută de consilierul general Victor Adâr. În final, proiectele care cereau majorarea preţurilor la lucrări au fost amânate, însă ele urmează să fie propuse spre aprobare în altă şedinţă de consiliu. Un alt consilier general, Liviu Goncea, crede că atât construcţia Pasajului Basarab, cât şi reorganizarea intersecţiei de la Răzoare l-ar avantaja pe primarul Videanu. "În zonă are teren Marmosimul (firma de marmură administrată de către Videanu până la obţinerea mandatului de primar general - n.r.), iar o modernizare a infrastructurii în acel perimetru va conduce şi la creşterea preţului pe metru pătrat", explică Goncea.

Ordonanţa 34/2006, emisă pentru "băieţii deştepţi"

Juriştii care se lovesc frecvent de astfel de "operaţiuni" acuză faptul că Ordonanţa 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, este extrem de confuză. Este genul de ordonanţă care poate fi interpretată de fiecare cum vrea, având foarte multe trimiteri şi derogări. Raportat la cazul de faţă, specialiştii susţin că majorările care s-ar impune nu au voie să fie mai mari decât valoarea iniţială a contractului, impunându-se organizarea unei licitaţii. Altfel, majorarea este considerată ca fiind un nou contract, dar cu încredinţare directă!

Umflarea contractelor prin "metoda adiţionalelor"

"Băieţii deştepţi" sunt favorizaţi la câştigarea licitaţiilor, prin aplicarea "metodei adiţionalelor". Condiţia de bază pentru aplicarea acestei metode constă într-o relaţie specială a celui care câştigă licitaţia cu cel care finanţează lucrarea. Reţeta este simplă şi de succes: la licitaţie se vine cu o ofertă foarte mică, pentru a se avea câştig de cauză, după care, în timpul derulării lucrărilor, se invocă tot felul de costuri neprevăzute, astfel încât să se justifice acte adiţionale prin care să se majoreze preţul prevăzut în contract. Un exemplu concludent este cazul Bucşaru, personaj care a câştigat sume fabuloase din contractele încheiate cu CFR-ul lui Neculaiciuc. Astfel, în 2002, toate contractele de furnizare de materiale încheiate de CFR cu societatea Valahorum, a lui Dumitru Bucşaru, au fost însoţite de acte adiţionale ce au majorat valoarea contractelor cu cel puţin 50%. Iată unul dintre aceste contracte: pe 30 octombrie 2002 se semnează contractul nr. 24 în valoare totală de 31.159.232.531 lei. Opt luni mai târziu, pe 12 iunie 2003, valoarea contractului a fost majorată, tot printr-un act adiţional, cu 15.572.606.492 lei. Printre materialele furnizate de Bucşaru s-au aflat piuliţe de 47.800 lei bucata, huse de pernă de 3,4 milioane lei bucata sau un vas WC de 7,7 milioane lei.