Depozitele bancare, o alegere păguboasă în fentarea inflaţiei

Dobânzile oferite de către bănci îi scot pe minus pe cei care vor să-şi pună economiile la adăpost. La credite da, la depozite ba. Aşa s-ar putea caracteriza relaţia instituţie

Dobânzile oferite de către bănci îi scot pe minus pe cei care vor să-şi pună economiile la adăpost.

La credite da, la depozite ba. Aşa s-ar putea caracteriza relaţia instituţie bancară-client în ceea ce priveşte adaptarea dobânzilor la condiţiile de pe piaţă. Ultimul raport KTD Global arată faptul că bonificaţiile pentru depozitele în lei nu s-au modificat semnificativ în ultima perioadă.

În schimb, cele la credite au început deja să crească, analiştii susţinând că majorarea dobânzilor, în condiţiile actuale de pe piaţă, este inevitabilă.

În prezent, randamentul mediu pentru un depozit clasic constituit pe 12 luni la o bancă din ţară este de 6,84%. După scăderea impozitului pe dobândă şi a comisioanelor bancare şi a ratei inflaţiei, clientul sesizează, adesea, că nu rămâne cu nimic.

Cu alte cuvinte, randamentul real este unul negativ, adică dobânda plătită de bancă nu oferă protecţie împotriva inflaţiei. Băncile pot scoate profituri frumuşele în această perioadă, colectând bani de la populaţie, sub formă de depozite, pe care îi plasează la BNR sau Ministerul Finanţelor la dobânzi mult mai mari. Până săptămâna trecută, Banca Naţională a sterilizat aproape zilnic excesul de lichiditate, bani atraşi de la bănci, la o dobândă de 8%.

Oficialii Băncii Naţionale a României au hotărât, ieri, majorarea dobânzii-cheie la 9%, ceea ce înseamnă că, în condiţiile în care dobânzile plătite de bănci nu cresc, profiturile acestora ar putea să crească şi mai mult.

Profituri pe seama economiilor românilor

O altă soluţie avantajoasă aflată la îndemâna băncilor este aceea de a achiziţiona titluri de stat, cu scadenţă la 364 de zile, pentru care Ministerul Finanţelor şi Economiei plăteşte o bonificaţie de 9,29%. Iulian Panait, preşedintele KTD Global, explică: "În determinarea valorii de 6,84% am avut în vedere 18 bănci care activează pe piaţa românească şi depozitele clasice, cu scadenţă la 12 luni, pe care acestea le oferă.

Faptul că dobânzile la depozite sunt atât de mici este cauzat de o conjunctură de moment şi nu este prima oară când apare o astfel de situaţie", explică Panait. BNR a atras într-un ritm accelerat la o dobândă de 8%, bani de la bănci, încercând să scoată surplusurile de bani de pe piaţă.

"Ministerul Finanţelor s-a confruntat cu o criză de lichiditate, aşa că situaţia actuală nu ar trebui să ne surprindă prea mult", consideră preşedintele KTD Global.

Panait este de părere că dobânzile mici la depozite nu descriu neapărat o capacitate de reacţie redusă a băncilor la modificarea condiţiilor de pe piaţă. "Poate fi vorba inclusiv de o strategie a băncilor, de maximizare a profiturilor", a declarat, pentru "Adevărul", Panait. Preşedintele KTD a ţinut să precizeze faptul că nu toate depozitele atrase de bănci pot fi valorificate în acest fel. "O parte a banilor este acordată sub formă de credite, în timp ce altă parte trebuie depusă la BNR sub formă de rezervă, pentru care dobânda este mult mai mică", spune Panait.

Randamente mari promise de titlurile de stat

Analiştii spun că dobânzile ataşate depozitelor ar trebui să fie mai apropiate de nivelul dobânzii de politică monetară. "Undeva la o diferenţă de un punct procentual. Acesta ar fi nivelul pe care îl consider just, adică ţinând cont de raportul dintre cererea şi oferta de pe piaţă, rata inflaţiei şi condiţiile impuse de către banca centrală", spune Iulian Panait.

În măsura în care depozitele nu se dovedesc a fi o investiţie deosebită, randamentele ridicate pot aduce titlurile de stat. Problema constă însă în faptul că accesul populaţiei la acestea este destul de greoi. Analiştii spun că dacă ar fi tranzacţionate la bursa de valori, atunci orice român ar putea să investească în titluri de stat, pentru care riscul este zero, dar dobânzile destul de bune.

Totuşi, chiar şi aşa, lipsa de cunoştinţe despre bursă i-ar descuraja pe mulţi români să investească în astfel de titluri. Majorarea ratei dobânzii de politică monetară va genera reacţii pe piaţa bancară locală şi atunci ar trebui să vedem dobânzile crescând.

"În plus, acum este momentul pentru băncile mici să se afirme. Nu ar fi exclus ca o parte din acestea să ofere dobânzi mai mari decât nivelul mediu din piaţă, pentru a putea câştiga teren în faţa competitorilor. Or, în această situaţie, competiţia s-ar accelera, pentru că nicio bancă nu ar fi de acord să-şi piardă clienţii şi ar fi obligată să majoreze, la rândul ei, dobânda", explică reprezentanul KTD.

La rândul său, Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst, spune că "acum, că rata inflaţiei a crescut, iar băncile nu au mărit dobânzile, avem de-a face cu randamente negative. Băncile au profitat de această perioadă".

Analistul a ţinut însă să precizeze faptul că, la o dobândă de politică monetară de 9%, randamentul oferit de depozitele BNR va fi de 7,2%, pentru că trebuie să avem în vedere şi obligativitatea constituirii de rezerve minime. Totuşi, unele bănci au trecut deja, de la începutul anului, la majorarea dobânzilor la depozite. Între acestea se numără ING, Bancpost, Alpha Bank, Leumi Bank şi Romanian International Bank (RIB).