VIDEO „Gravitaţia nu există, este doar o iluzie”. Cercetătorii pun sub semnul întrebării legile fundamentale ale fizicii

Noua abordare în studiul gravitaţiei va elucida originea universului

Cercetătorii contestă percepţiile clasice asupra gravitaţiei. Dacă noile teorii se dovedesc a fi corecte, noul studiu va avea consecinţe şi asupra înţelegerii universului, de la origine.

Erik Verlinde, renumit teoretician şi profesor la „Institute for Theoretical Physics” din cadrul Universităţii Amsterdam, este autorul studiului care contestă existenţa gravitaţiei. Lucrarea sa, „Despre originea gravitaţiei şi legile lui Newton”, a stârnit controverse cu ipoteza că atât gravitaţia, cât şi „Big Bang” – explozia de la originea universului – sunt doar iluzii. „Pentru mine, gravitaţia nu există”, şi-a susţinut Erik Verlinde teoria, citat de dailygalaxy.com.

Toţi cercetătorii din domeniul fizicii teoretice încearcă să aducă îmbunătăţiri teoriei lui Einstein. „Erik Verlinde a descoperit cheia pentru următorul pas înainte”, a spus Robbert Dijkgraaf, directorul Institutului de Studii Avansate de la Princeton, unde a lucrat chiar Albert Einstein, dar şi Alan Turing şi Julius Robert Oppenheimer.

Perspectiva fizicii teoretice

„Gravitaţia nu este o iluzie în sensul că ştim că obiectele cad”, a explicat Erik Verlinde. Majoritatea fizicienilor crede că teoria relativităţii al lui Einstein descrie perfect gravitaţia. Gravitaţia nu există însă în abordarea analizei la nivel microscopic, ea poate fi derivată, fenomen numit „maniferstare” („emergence”).

Gravitaţia nu este singurul fenomen de acest gen studiat de fizică. „Dacă luăm în considerare conceptul «temperatură», de exemplu, o experimentăm în orice moment. Putem simţi temperatura. Dar, dacă te gândeşti la moleculele microscopice, la acel nivel, noţiunea de temperatură nu există. Este o proprietate a tuturor particulelor la un loc; este echivalentul energiei medii pe moleculă”, a explicat autorul teoriei.

Gravitaţia se explică similar acestui concept, în abordarea sa: este „ceva” care apare doar când sunt puse la un loc mai multe unităţi. „Ca oameni de ştiinţă, vrem în primul rând să înţelegem natura şi universul. În acest demers, am observat lucruri foarte complexe, cum sunt fenomenele legate de materia întunecată. Trebuie să fie mai multă materie decât cea pe care o vedem. Şi mai este ceva numit «energie întunecată». Mai este şi întreaga dilemă a începutului universului, teoria Big Bang-ului”, a detaliat  Verlinde.

Relaţia dintre gravitaţie şi materia întunecată

Teoria sa pune conceptul materiei întunecate într-o lumină nouă, cu referire la gravitaţie. „Credem că înţelegem gravitaţia în majoritatea situaţiilor, dar dacă luăm în considerare galaxiile , observăm fenomene care nu pot fi înţelese aplicând teoriile noastre familiare, cum sunt ecuaţia gravitaţiei a lui Newton şi chiar teoria lui Einstein. Trebuie să presupunem că există o formă misterioasă de materie, pe care am numit-o materia întunecată, pe care nu o putem vedea, Energia întunecată este chiar mai ciudată, nici măcar nu ştim în ce constă. Este un element pe care îl considerăm în ecuaţiile noastre ca să funcţioneze, dar trebuie determinat misterul conţinutului şi al modului său de formare”, a explicat cercetătorul. Ecuaţiile care să o descrie nu au fost încă descoperite. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă au nevoie de o teorie mai bună în ceea ce priveşte gravitaţia, pentru a înţelege fenomenele din întregul univers.

Teoria „big bang”-ului

Teoria creării universului este un astfel de exemplu. Conform acesteia, într-un moment în timp, materia a început subit să explodeze şi să se extindă. Verlinde consideră lipsit de logică argumentul că universul provine din acest moment unic, că nu exista nimic şi acel nimic a explodat. „Folosim conceptele de timp şi spaţiu fără a înţelege ce înseamnă la nivel microscopic. Acest lucru s-ar putea schimba. Big Bang-ul reflectă care ar trebui să fie modul de înţelegere a timpului”, a spus cercetătorul laureat al premiului Spinoza (echivalentul olandez al Premiului Nobel).

În opinia sa, Big Bang a fost un alt eveniment decât cel descris în prezent. Este posibil ca specialiştii să concluzioneze că nu trebuie să considere că universul chiar s-a născut într-un anumit moment şi că nu există niciun alt fel de a descrie formarea lui.

Informaţiile şi calculele de cel mai înalt nivel descriu doar o mică parte a fenomenelor din univers. „Dacă te gândeşti la ceva care creşte în dimensiune, atunci altceva trebuie să se contracte. Cred că există lucruri pe care nu le-am descoperit încă şi care ne vor  ajuta să înţelegem originile universului nostru”, a concluzionat fizicianul.

Universul s-a format din „ceva”, nu din nimic. Pentru a determina natura acelui „ceva”, teoreticienii trebuie să găsesască ecuaţiile adecvate, în care materia întunecată are un rol important. Înţelegerea componentelor universului duce la o mai bună înţelegere a originii sale, de asemenea. Cea mai bună metodă de testare a teoriei lui Erik Verlinde este observaţia. Pentru aceasta va fi nevoie de aproximativ 10 – 15 ani, la sfârşitul cărora se va ajunge la modificări ale paradigmei care explică originea universului.