SERIAL Firefox este „vulpea“ iscusită din pădurea browserelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creşterea browser-ului Firefox, încă de la lansare şi până la apariţia Chrome, se datorează performanţei dezamăgitoare a browser-ului Internet Explorer. Odată cu Firefox şi succesul acestuia a început şi Microsoft să accelereze ritmul de dezvoltare a propriului produs.

Prima versiune de Firefox a apărut în 2004. La acel moment, pe piaţă mai existau Opera, creat de Opera Software, şi Internet Explorer, de la Microsoft. Mai exista şi Safari, dar era doar pentru produsele Apple, şi Netscape, dar care nu mai era atât de tentant pentru utilizatori ca în anii ‘90.

Firefox a fost bine primit în primul an, trecând de 100 de milioane de descărcări. Versiunea 3.0 a adus şi recunoaşterea unui record mondial: 8 milioane de descărcări în aproximativ 24 de ore. Patru ani mai târziu, pe 21 februarie, Firefox a trecut de încă un prag, 500 de milioane de descărcări. Din 31 iulie 2009, Firefox a fost descărcat de un miliard de ori. Şi aceste cifre reflectă pe deplin ascensiunea Firefox, browser venit ca o scăpare dintre „pereţii“ Internet Explorer. În plus, browser-ul venea şi cu o funcţie apreciată de utilizatori: suplimentele. Erau mici programe cu diverse funcţionalităţi instalate în Firefox.

Mozilla oferă Firefox pentru Windows, Mac OS X de la Apple, Linux şi Android. Iar pe baza Linux, compania dezvoltă şi Firefox OS, un sistem de operare dedicat smartphone-urilor.

Timpul de pornire

Prima impresie în legătură cu un browser vine dinainte de a-l folosi, şi anume de la pornirea acestuia. Firefox încă se descurcă bine, nu este la fel de rapid ca Google Chrome, dar e mai „sprinten“ decât Internet Explorer. Pe un calculator cu Windows 7 a putut fi folosit în aproximativ 1,5 secunde, după trei porniri consecutive.

Performanţa, în cifre şi în resurse consumate

Pentru a testa performanţa exactă a browser-ului am folosit trei instrumente: Peacekeeper, FishIE Tank şi SunSpider. Primul testează mai ales capacităţile HTML5 şi cât de bine redă o pagină web. Al doilea a fost creat de Microsoft pentru Internet Explorer şi testează în câte cadre pe secundă poate reda browser-ul o acţiune dintr-un site. Iar ultimul este un test de răspuns.

Am testat Firefox în parale cu Internet Explorer. Am vrut să reproducem astfel situaţia în care utilizatorul are un nou calculator sau sistem de operare şi vrea să ştie dacă e mai bun browser-ul din Windows sau un altul. În Peacekeeper, Firefox a obţinut 1.914 puncte, în timp ce Internet Explorer a încheiat cu 1.664. Ambele au fost atât sub scorul Opera, cât şi sub cel al Chrome. Testul SunSpider a fost câştigat tot de Firefox.

În FishIE Tank este afişat un anumit număr de peşti pe care browser-ul trebuie să-i redea, importante fiind cadrele pe secundă. La 100 de peşti Internet Explorer îi afişa cu 45 până la 50 de cadre, iar Firefox oscila între 55 şi 60. Când am schimbat la 1.000 de peşti, Firefox era înainte cu trei sau şase cadre, dar Internet Explorer consuma mai multe resurse.

image

Trucurile pe care le ştie „vulpea“ din curtea Mozilla

Firefox nu s-a schimbat prea mult la nivel estetic încă de la versiunea 3.0, doar au fost rafinate câteva aspecte şi Mozilla a încercat să-l menţionă competitiv. Între timp, au pornit programul de actualizări dese, implementat pentru prima dată de Google pentru Chrome. Şi sunt 450 de milioane de utilizatori care folosesc acest browser, aducându-i o cotă de piaţă de peste 20%.

Firefox furnizează, ca şi Opera, diverse setări pentru utilizator. De la pagina de pornire şi folderul în care sunt descărcate fişierele până la fontul şi dimensiunea acestuia, securitatea navigării şi administrarea filelor. Cu toate actualizările de până acum, la versiunea 17, meniul a fost cel mai schimbat, iar acum este localizat în partea stângă sus.

Suplimentele şi faptul că este gratuit, deschis tuturor, sunt avantajele acestui browser. Nu mai este pe locul doi, dar reuşeşte să se menţină (deocamdată, şi probabil pentru următorii doi ani) în top trei. Suplimentele au inspirat magazinul de aplicaţii pentru Chrome, deşi nu sunt la acelaşi nivel, şi tot de la Firefox au fost preluate de Opera. La primul contact cu Firefox, pe vremea aceea încă la versiunea 3.0, le-am folosit din plin. Acum, l-am ales doar pe cel de Readability pentru a citi mai uşor texte.

În ultima versiune, Firefox vine şi cu integrarea cu Facebook, cele trei butoane de acces fiind poziţionate în partea dreaptă sus. Iar Firefox Sync îţi permite să-ţi păstrezi datele pe orice dispozitiv pe care foloseşti browser-ul.

Concluzia: Firefox - nu este nici Chrome, nici Internet Explorer

Caracterizarea din intertitlul de mai sus este cea mai potrivită pentru Firefox. Nu este nici lent, nici complicat inutil ca Internet Explorer (până la versiunea 10), dar nu este nici suficient de rapid ori simplificat ca Google Chrome. Este un produs care nu-ţi depăşeşte aşteptările, dar nici nu te dezamăgeşte. Are un mic blocaj când este pornit pentru prima dată, noi am păţit asta pe un PC cu Windows 7 şi pe unul cu Windows 8, dar după acest moment rulează normal.

Am comparat browser-ul Opera cu o maşină. Dacă ar fi să menţinem unitatea, ceea ce vom face, am spune că Firefox este ca o maşină medie. Drumuri lungi sau scurte, încărcătură grea sau uşoară, Firefox se descurcă.

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite